Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Medical > Stilul de viață nesănătos duce la apariția bolii Alzheimer

Stilul de viață nesănătos duce la apariția bolii Alzheimer

Doamna Prof. Dr. Cătălina Tudose este medic primar psihiatru, sefă a Catedrei de Discipline de Psihiatrie din Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și totodată președintele fondator al Societății Române de Alzheimer, lucrând ca șefă a unei secții clinice de urgență din Spitalul Alexandru Obregia. Din anul 1982 activează ca medic specialist. _DSC6063

– Care sunt primele semne care ar trebui să ne îngrijoreze în privința bolii Alzheimer?

– Boala Alzheimer este o suferință de tip neuro-degenerativ al cărei debut se situează undeva în tinerețe, atunci când încep să apară primele leziuni neuro-patologice.

– Pe tineri ar trebui să-i îngrijoreze acest lucru?

– Ar trebui să respecte anumite principii de viață, în măsura în care pot. Sunt o serie întreagă de factori protectori la mijlocul vieții, prevenirea hipertensiunii, diabetului, suferințelor cerebro-musculare, dislipidemiilor, obezității, toate aceste afecțiuni care reprezintă un factor de risc pentru bolile cerebro-vasculare și pentru demențe, atât pentru demența vasculară, cât și pentru demența din boala Alzheimer. Din tinerețe apar niște modificări la nivel cerebral, care evoluează foarte lent, se asociază mai multe tipuri de leziuni, fiecare în sine fără să însemne neapărat boala specifică, dar asocierea lor în timp declanșează procesul de neuro-degenerare, care este ireversibil.

– Există semne ale instalării afecțiunii?

– Este un stadiu de 20-30 de ani, care este absolut lipsit de semne clinice. În momentul în care semnele clinice apar, deja procesul de neuro-degenerare s-a produs. Semnele discrete presupun un deficit cognitiv ușor, care ar trebui evaluat și care constă în mai multe tipuri de tulburări.

– Testele care circulă pe internet au vreo valoare?

– Sunt orientative, diagnosticul nu se poate pune cu un test. Trebuie făcută o evaluare globală a persoanei. Un deficit cognitiv ușor nu înseamnă întotdeauna demență, poate să însemne și alte tulburări de stres, anemii, hipotiroidii, tumori cerebrale benigne etc.

– Cum ar trebui să reacționeze apropiații în relația cu un bolnav de Alzheimer?

– Ar trebui să fie sensibili și atenți. Timp de șase luni, o durată minimă acceptată, se mențin niște tulburări sesizabile, asta poate să însemne ca persoana să-și caute mult timp lucrurile, să încurce unele informații, să uite datele unor întâlniri sau evenimente, să se orienteze greu în spațiu și timp sau să povestească de mai multe ori același lucru. Întâmplările acestea episodice au o semnificație foarte mare. Dacă acestea se mențin, fiindcă ele pot fi și rezultatul unei stări de oboseală sau al unei tulburări anxioase, depresive, atunci ar trebui să solicite un consult al medicului de familie sau al specialistului.

– Este importantă solicitarea unui diagnostic?

– Este un pas foarte important, pe care majoritatea oamenilor nu îl fac. Dacă tulburările sunt discrete, se gândesc că persoana este în vârstă și este normal să uite. De obicei, oamenii solicită ajutor atunci când lucrurile sunt deja avansate. Ar trebui să existe o solicitare pentru evaluare cognitivă și punerea unui diagnostic. Acest lucru poate să-l facă atât persoana în cauză, cât și familia sau prietenii.

– Există un risc genetic?

– Demența de tip Alzheimer are două forme: forma care se transmite ereditar și apare la vârste mai tinere, fiind genetic definită și o altă formă care reprezintă 97% din cazuri, ce presupune niște modificări genetice, dar transmiterea nu este directă. Este un risc puțin crescut dacă ai pe cineva în familie, dar practic sub influența unor factori de mediu se activează niște gene patologice la unii dintre noi, care de obicei cu înaintarea în vârstă modifică metabolismul cerebral.

_DSC6052

– Afecțiunea are legătură cu nivelul de trai?

– Nu are o corespondentă directă cu sărăcia sau cu bunăstarea.

– Ce ar trebui scos din alimentație?

– Produsele care sunt factori de risc pentru obezitate, hipertensiune și diabet sunt valabile și pentru boala Alzheimer. Orice stil nesănătos de viață sau de mâncare, care presupune activitate fizică puțină și exercițiu mental redus sunt factori de risc.

– Care este situația bolii în România?

– Pe de-o parte profesioniștii se perfecționează cât mai mult, cunoștințele și abilitățile de diagnostic sunt crescute la nivelul specialiștilor, însă lipsesc serviciile de prim-diagnostic și este o problemă. Ar trebui să existe și o rețea de servicii care să asigure îngrijirea post-diagnostic la nivelul comunității și în general acestea lipsesc. Instituțiile de îngrijire terminală au început să fie mai multe, cele de stat sunt mai bine puse la punct ca altădată și sunt multe private. Condițiile sunt destul de variate și deocamdată nu sunt stabilite niște standarde de îngrijire prea înalte, pe care toată lumea să fie obligată să le respecte, dar se lucrează la acest lucru și Ministerul Sănătății împreună cu noi suntem implicați într-un program european amplu, de îmbunătățire a serviciilor de diagnostic și de îngrijire, iar România se ocupă de un pachet de cercetare care se referă la standardele de îngrijire în instituții. Am căzut de acord ca, la multitudinea de servicii care lipsesc în România, măcar pe cele pe care le avem să le aducem la un nivel cât de cât…

– Cum stăm în raport cu alte țări europene?

– Suntem în grupul majoritar al țărilor europene în care diagnosticul se pune în stadii tardive, adică din 7 stadii evolutive, afecțiunea este detectată în stadiile 5-6. Sunt câteva țări unde există centre de memorie și o rețea foarte largă de servicii, cum ar fi Suedia, Finlanda, Olanda sau Danemarca, unde atenția este mai mare și diagnosticul se pune în stadii mai precoce, într-o proporție importantă.

– Există și grupe de vârstă sub 65 de ani, care sunt diagnosticate cu Alzheimer?

– Există o tendință generală și nu numai la noi, ca debutul acestei forme sporadice să coboare la 60 sau 55 de ani.

În materialul filmat doamna Dr. Tudose explică de ce este foarte important să prevenim factorii de risc vascular.

Interviu de: Cristian Niculescu

Foto: www.cristiniculescu.com

 


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus