Virusuri și bacterii, unele moarte, altele vii. Ce face diferenta

Virusuri și bacterii – Și bacteriile, și virusurile sunt organisme microscopice care determină boli. Numai că, contrar percepției comune, sunt boli diferite, cu tratamente diferite.

Și unele, și celelalte sunt microbi, cu anumite caracteristici comune, dar în esență este vorba de entități diferite. Bacteriile sunt de obicei mai mari decât virusurile și observabile cu un microscop obișnuit. Virusurile sunt de aproximativ 1.000 de ori mai mici decât bacteriile, fiind vizibile doar cu microscopul electronic. Bacteriile sunt organisme monocelulare (o singură celulă) și se reproduc asexuat, independent de alte organisme. Virusurile sunt paraziți lipsiți de metabolism propriu, motiv pentru care nu sunt considerate vii; au nevoie de o celulă vie pentru a se reproduce.

Cu mai mult sau mai puțin ADN

Bacteriile sunt celule care prezintă toate caracteristicile organismelor vii. Ele conțin componentele specifice oricărui organism și au ADN propriu. Virusurile există sub forma unor particule de ADN sau ARN (acid ribonucleic) învelite într-o carcasă proteică. Deși conțin material genetic, virusurile nu au un perete celular sau componentele necesare pentru producerea energiei și pentru reproducere. Virusurile se bazează în întregime pe o gazdă pentru a se reproduce.

Mărime și formă

√ Bacteriile au cele mai variate mărimi și forme. Formele obișnuite de bacterii sunt coci (sferice), bacili (bastonașe), spirale. Mărimea bacteriilor variază de la 200 la 1.000 de nanometri (un nanometru este o miliardime dintr-un metru). Cele mai mari celule bacteriene sunt vizibile cu ochiul liber.

√ Mărimea și forma virusurilor sunt determinate de cantitatea de acid nucleic și de proteine pe care le conțin. Au fie capsule sferice, fie sub formă de bastonașe, fie elicoidale. Virusurile sunt mult mai mici decât bacteriile, cu un diametru de 20-400 nanometri.

Cum se reproduc

Bacteriile se reproduc de obicei asexuat, printr-un proces cunoscut ca fisiune binară. În acest proces, o singură celulă se replică și se divizează în două celule identice. În condiții propice, bacteriile se pot înmulți exponențial.

Virusurile se pot replica doar cu ajutorul unei celule-gazdă. În timpul replicării virale, virusul injectează materialul său genetic într-o celulă. Genele virale sunt replicate și oferă instrucțiuni pentru construirea componentelor virale. După ce s-au asamblat componentele și noile virusuri se maturizează, ele sparg celula și trec la alte celule pe care le infectează.

Boli cauzate de bacterii

Cele mai multe bacterii sunt inofensive, ba unele sunt chiar benefice pentru oameni. Altele în schimb pot cauza boli. Bacteriile patogene, care provoacă boli, produc toxine care distrug celulele. Ele pot cauza

√ toxinfecții alimentare,

√ meningită,

√ pneumonie și tuberculoză.

Infecțiile bacteriene se tratează cu antibiotice, care ucid în mod eficient bacteriile. Din cauza folosirii în exces a antibioticelor, unele bacterii au devenit rezistente la aceste medicamente. Vaccinurile sunt utile în prevenirea răspândirii bolilor cauzate de bacterii. Cel mai bun mod de a te proteja de bacterii și alți germeni este să să te speli pe mâini cât mai des, în mod corect, și să te usuci bine.

Din pricina folosirii excesive a antibioticelor, unele dintre ele au devenit mai puternice.

Boli cauzate de virusuri

Virusurile sunt agenți patogeni care determină o gamă largă de boli, din care fac parte:

√ varicela

√ gripa

√ turbarea

√ unele infecții pulmonare (metapneumovirus)

√ oreion (urlian)

√ rubeola

√ herpesul

√ boli ale tractului instestinal la copii (rotavisrus)

Virusuruile pot determina infecții persistente, astfel încât uneori par că dorm și se reactivează în alt moment. Unele virusuri determină modificări ale celulelor-gazdă care duc la apariția cancerului. Tratamentul infecțiilor virale implică de obicei medicamente care tratează simptomele unei infecții, nu virusul în sine. De obicei, ne bazăm pe sistemul imunitar, care va lupta contra virusului și-l va elimina din organism.

Modalitate de răspândire

Infecțiile virale și cele bacteriene au multe lucruri în comun. Ambele tipuri de infecție se răspândesc în felul următor:

prin tuse și strănut;
prin contact cu alți oameni infectați, mai ales prin sărut și contact sexual;
prin contactul cu suprafețe, hrană și apă contaminate;
prin contactul cu diverse animale infectate, de exemplu animale de companie, animale din curte și insecte (cum sunt puricii și căpușele).

Infecțiile bacteriene și virale pot determina simptome asemănătoare, cum sunt tusea, strănutul, febra, inflamația, impulsul de a voma, diareea, oboseala și crampele. Toate acestea reprezintă modalități prin care organismul încearcă să scape de organismele toxice.

Cum eviți infecțiile de orice fel

Indiferent ce cauzează infecția, există câteva modalități simple prin care te protejezi:

spală-te bine pe mâini (de multe ori este modalitatea cea mai bună de a evita o răceală)
dacă dai mâna cu cineva răcit, riști să te infectezi, așa că nu duce mâna la ochi sau la nas
alimentele trebuie gătite sau răcite cât mai repede posibil
legumele și carnea trebuie păstrate în locuri separate și preparate pe tocătoare separate
carnea ar trebui gătită bine, nu în sânge
unele organisme mor când alimentele sunt gătite, dar pot lăsa în urmă substanțe toxice care cauzează vomă și diaree
folosirea prezervativului în timpul contactului sexual reduce probabilitatea răspândirii bolilor cu transmitere sexuală

Tratamentul infecțiilor virale

Înainte de toate, infecțiile virale NU se tratează cu antibiotic. Acesta nu are efect asupra virusului tocmai pentru că virusul nu este practic un organism viu. Gripa, cea mai comună boală cauzată de virusuri, se tratează astfel:

Virusuri și bacterii, unele moarte, altele vii