Cu alte cuvinte, nu întotdeauna anumite alimente și diferite medicamente fac casă bună. Există combinații care nu numai că nu se înțeleg, dar care, certându-se așa de tare, ajung să facă rău organismului pe care, altfel, ar trebui să-l hrănească și să-l vindece.
Până la urmă, totul se reduce la combinații chimice. Substanțele din anumite alimente pot reacționa cu substanțele din medicamente, iar rezultatul este încetinirea metabolizării unora, a absorbției lor de către organism. Sau, ca să continuăm analogia cu o căsnicie nereușită, fiecare încearcă să-și impună părerea, pardon, propriile efecte, anulându-le pe celelalte.
Alimentele care încurcă
Până la un moment dat, singura interdicție când urmai un tratament medicamentos era evitarea alcoolului, mai ales când tratamentul conținea antibiotice. Argumentul? Alcoolul anulează efectele antibioticului. Ce mai știm? Că sarea nu face bine celor care iau medicamente pentru boli cardiovasculare. Sau că mezelurile nu se recomandă celor cu tratamente pentru boli gastrice. De fapt, chiar și alimentele considerate bune, prietenoase chiar, nu se înțeleg deloc cu anume medicamente.
Lactate sau când calciul nu e bun!
Că tot am amintit de antibiotice, dacă ești trecută de 30 de ani, imposibil să nu fi auzit recomandarea, venită de la medic: iei antibioticul, apoi iaurt. Ideea era că iaurtul ajută flora intestinală să se refacă. Din păcate, flora intestinală se reface pe spinarea… antibioticului, căruia pur și simplu îi stopează efectul. Mai mult, calciul din produsele lactate împiedică absorbția antibioticelor, mai ales a celor din grupa tetraciclinelor. Dar și celelalte (majoritatea) medicamente ar trebui luate evitând laptele, pentru că acesta crește aciditatea în tubul digestiv, ducând la iritație gastrică și boală de reflux.
Fermentate, marinate, afumate
Altfel spus, brânzeturi maturate, mezeluri sau pește afumat, murăturile sau drojdia de bere, ba chiar și sosul de soia nu se împacă deloc cu anumite medicamente prescrise hipertensivilor (din categoria inhibitorilor de monoaminoxidază). Și asta, din pricina unei substanțe numite tiramină, care are efect antidiuretic, adică exact ce este mai rău pentru hipertensivi. În plus, tiramina scade eficiența acestor medicamente până într-acolo încât pot apărea puseuri de tensiune foarte periculoase.
Suc de grepfrut, pericol!
La mare căutare în curele de slăbire, sucul de grepfrut este cu adevărat un pericol în combinație cu tratamentele medicamentoase. Mai mult de 20 de medicamente sunt influențate negativ de narigerină, un flavonoid care există în sucul de grepfrut. Aceasta blochează enzimele responsabile de metabolizarea anumitor medicamente, ceea ce duce la acumularea substanțelor active componente până la un nivel considerat toxic. Statinele (medicamente anticolesterol), antihistaminicele, pilulele contraceptive, preparatele tiroidiene sau cele care scad tensiunea, toate sunt prost procesate de ficat dacă în organism există narigerină. Una peste alta, dacă iei astfel de medicamente, trebuie să excluzi grepfrutul din alimentație.
Plante cu frunze de culoare verde-închis
Spanacul, salata, ștevia, varza sunt recomandate în mai toate dietele sănătoase, pentru vitamine, pentru fier, pentru fibre. Dar, atenție, aceste bunătăți conțin o cantitate importantă de vitamina K, care, cum se știe, are efect coagulant. Prin urmare, aceia care iau medicamente împotriva deficiențelor de coagulare trebuie să știe că o dietă bazată pe verziturile mai sus amintite va împiedica pilulele să-și facă efectul. Riscul de a se forma cheaguri de sânge crește exponențial.
Alcool zero
Alcoolul nu e bun în combinație cu medicamentele. Cam oricare ar fi ele. Mai mult, în funcție de cantitatea și frecvența cu care ai băut alcool și ai luat medicamente, efectele sunt diferite și contradictorii. Dar, îndeobște, e bine de știut că, dacă iei medicamente în timp ce bei alcool, vei avea impresia că ai băut de două ori mai mult. Punctual, efectele alcoolului sunt următoarele:
• cantitate mare de alcool în timp scurt + medicamente = intensificarea efectului medicamentelor;
• băut constant, cronic + medicamente = creșterea toleranței la medicamente, scăderea eficienței acestora;
Alcoolul intensifică efectul sedativelor, antidepresivelor, analgezicelor etc., dar într-o măsură traumatizantă pentru organism. De asemenea, alcoolul în combinație cu medicamentele contra ulcerului gastric (ranitidina, de exemplu) produce amețeli, greață puternică și alte simptome, caracteristice unei alcoolemii mult mai ridicate.
Consumate în exces, tărâțele, ba chiar și pâinea integrală anulează (proprietatea puternic laxativă e de vină!) efectele medicamentelor, pentru că acestea sunt eliminate rapid, înainte de-a apuca să acționeze.
Ciocolata, avocado, vinul, smochinele sau berea conțin din belșug tiramină, o substanță care încetinește metabolizarea anumitor medicamente antidepresive, ducând la o creștere periculoasă a tensiunii arteriale.
Efectul medicamentelor asupra alimentației
Da, reciproca este valabilă: medicamentele se opun absorbției și metabolizării anumitor nutrienți din alimente, fapt care duce la necesitatea revizuirii dietei pe timpul tratamentului. E vorba de:
• antiacide (cu aluminiu) – scad absorbția fierului, favorizează eliminarea calciului, accelerează pierderea de tiamină (vitamina B1);
• antibiotice – acidul folic și vitaminele B2 și B3 se elimină rapid, grăsimile se absorb mai greu, organismul nu mai fabrică suficientă vitamina K;
• aspirină (în doze mari) – scade nivelul de acid folic, produce sângerări digestive difuze;
• betablocante (în hipertensiune) –nivelul lipidelor crește, se modifică toleranța la glucoză;
• anticonvulsive (fenobarbital) – scad absorbția de acid folic, vitamina D.
Întreabă medicul și dacă ceaiul din plante pe care-l bei în mod obișnuit se potrivește cu tratamentul tău, pentru că și plantele au efect negativ asupra unor medicamente!
Citește și:
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr35/01.09.2016
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: 123RF