Numită și precoce, menopauza prematură se instalează, din cauze naturale sau induse, înaintea vârstei de 40 de ani.
Ovarele nu mai produc cantitatea optimă de estrogen, menstruațiile sunt neregulate sau absente, nu mai rămâi însărcinată. Cauzele pot fi naturale, pe fondul bagajului genetic, ori declanșate de o afecțiune, o intervenție chirurgicală, de chimioterapie sau radiații.
Simptome
Acestea sunt similare menopauzei, care de regulă se instalează în jurul vârstei de 50 de ani, tipice deficienței de estrogen, dar, spun specialiștii, mult mai severe. Iată care sunt simptomele apărute în urma unei intervenții chirurgicale ori a tratamentului pentru cancer:
- menstruație neregulată (amenoree);
- absența menstruației după stoparea administrării contraceptivelor orale;
- nu mai rămâi însărcinată.
Menopauza precoce se manifestă prin bufeuri, transpirații nocturne, uscăciune vaginală, iritabilitate și diminuarea capacității de concentrare, libido scăzut, anxietate, balonare, durere de sâni, senzații similare sindromului premenstrual, dar nu e o regulă, spun specialiștii, fiind posibil să nu apară semne în afară de absența menstruației.
Cauze și factori de risc
Riscurile cresc între 35 și 40 de ani mai ales în contextul moștenirii genetice. Astfel, femeile cu un istoric familial de insuficiență ovariană prematură au un risc crescut de a se confrunta cu menopauza precoce, care duce la încetarea activității ovarelor. Există și alți factori care cresc riscurile:
Menopauza precoce poate fi indusă de cauze secundare precum intervențiile chirurgicale care presupun îndepărtarea ovarelor.
Chimioterapia și radioterapia folosite în tratarea cancerelor. Se pare că aceste două metode sunt cele mai frecvente cauze ale insuficienței ovariene induse prin deteriorarea materialului genetic la nivel celular. Alte toxine precum fumul de țigară, substanțele chimice, pesticidele și virusurile sunt pe lista posibililor vinovați.
Anumite tulburări genetice sunt asociate cu instalarea menopauzei precoce. Dintre acestea, sindromul Turner, o anomalie genetică rară, caracterizată fie prin absența completă a unui cromozom X, fie prin lipsa regiunii terminale a brațului scurt al cromozomului X. Boala determină talie mică, dizabilități intelectuale, precum și ovare nefuncționale.
Tulburările autoimune se numără printre posibilele cauze: afecțiunile tiroidei, boala Crohn, diabetul de tip I, boala celiacă, candidoza cronică.
Disfuncția ovariană poate fi rezultatul răspunsului imun la țesutul ovarian. Se întâmplă când sistemul imunitar nu produce anticorpi pentru țesutul ovarian, afectând foliculii și determinând distrugerea ovulelor. Nu se știe ce declanșează răspunsul imun, însă expunerea la virusuri este un posibil răspuns.
Disfuncțiile metabolice, deși rare, pot duce la instalarea menopauzei premature. Printre acestea se numără galactozemia, caracterizată prin absența enzimelor implicate în metabolismul galactozei (transformarea ei în glucoză), ce are drept consecință acumularea acesteia și a produșilor intermediari toxici în diverse țesuturi. O altă posibilă cauză este deficitul de aromatază, enzimă care transformă androgenii în hormoni estrogeni.
Complicații
În lipsa unui tratament preventiv sau care să stopeze menopauza precoce, femeile se confruntă cu infertilitatea. Așadar, incapacitatea de a rămâne însărcinată se află în fruntea listei de complicații. Au fost însă cazuri extrem de rare când sarcina a fost posibilă. Depresia sau anxietatea provocate de riscul infertilității ocupă locul secund între complicațiile generate de nivelul scăzut de estrogeni. Femeile văd menopauza ca pe sfârșitul feminității și de multe ori se confruntă cu crize de identitate.
Estrogenul le protejează de pierderile de masă osoasă, iar când nivelul acestuia este scăzut, scăderea se accelerează și efectele negative se fac simțite odată cu instalarea menopauzei. Una dintre consecințe este osteoporoza (oase slăbite și fragile). Boala nu dă simptome inițiale, dar reprezintă un risc crescut de fractură (coloană, șold), cu un impact major asupra calității vieții (durere, diminuarea capacităților locomotorii, imobilizare). Normalizarea nivelului de estrogen devine o prioritate în cazul menopauzei precoce, întrucât previne complicațiile. Infertilitatea este dificil de tratat, dar au fost cazuri în care terapiile au dat rrezultate nesperate.
Tratament
Simptomele se țin sub control prin anumite terapii medicamentoase. Au fost cazuri în care acestea au contribuit decisiv la atenuarea simptomelor menopauzei precoce.
Terapia de substituție hormonală este recomandată pentru a reduce manifestările severe și riscurile pe termen lung, precum osteoporoza. Statisticile arată că la una din zece femei diagnosticate cu insuficiență ovariană prematură sarcina se instalează spontan dacă este urmat un astfel de tratament hormonal. Această terapie are diverse forme: pastile, plasturi, spray-uri transdermice, geluri, creme ori tratamentele hormonale vaginale (aplicate local). Totuși, studiile efectuate arată că terapia urmată o perioadă îndelungată crește riscul apariției cheagurilor de sânge sau a cancerului mamar. Consultă medicul și ia cea mai bună decizie pentru tine și sănătatea ta!
O altă soluție este tehnologia reproducerii asistate, tot mai des îmbrățișată de femeile care suferă de menopauză prematură și vor să rămână însărcinate. În această situaţie, embrionii concepuţi din ovocite donate şi sperma partenerului sunt implantaţi în uterul femeii, după o pregătire hormonală.
Alte căi de atenuare a simptomelor menopauzei premature sunt alimentația sănătoasă, controlul vitaminei D, activitatea fizică moderată, terapiile naturale cu plante, precum și tehnicile de relaxare și respirație.
În rândul femeilor cu menopauză precoce, se înregistrează un risc crescut de boli coronariene în comparație cu cele care ajung la menopauză în jurul vârstei de 55 de ani. Pericolul de infarct este mai mare din pricina diminuării efectului benefic al estrogenului asupra vaselor sangvine.
Citește și:
Cum iti afecteaza viata (pre)menopauza?
Menopauza, doar o alta etapa din viata noastra!
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.02/14.01.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com