Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Mituri despre artrită

Mituri despre artrită

Dacă ai lipsă de calciu, îţi trosnesc încheieturile, te dor articulaţiile când stai în frig, mai ales dacă ai trecut demult de prima tinereţe, nu înseamnă că suferi de artrită. Sunt simple păreri nejustificate. Şi nicidecum singurele.

Artrita este inflamaţia unei articulaţii. Apare în urma deteriorării treptate a cartilajului care acoperă osul unei articulaţii ce începe să se uzeze. În urma acestui proces, osul de dedesubt se îngroaşă şi se deformează, flexibilitatea articulaţiei scăzând considerabil. Pe an ce trece, tot mai multe studii vin să demoleze părerile greşite despre artrită. Iată câteva dintre cele mai răspândite mituri, apărute în urma încercării de a se găsi un remediu pentru durerile reumatice.

Există un singur tip de artrită

Fals. Există peste 100 de afecţiuni articulare inflamatorii, numite generic artrită, precum artrita reumatoidă, lupusul eritematos, guta, artrita virală. Foarte frecventă și una dintre cele mai dureroase este artrita reumatoidă. Deşi nu i s-a aflat cauza, boala este inclusă în categoria afecţiunilor autoimune. Cauzele altor tipuri nu mai este o necunoscută, pentru atenuarea simptomelor recurgându-se la acelaşi tip de preparate medicamentoase, analgezice şi antiinflamatoare. S-a constatat, de asemenea, că artrita poate fi moştenită.

Se tratează cu suplimente alimentare

Nicidecum. Nu puţini sunt cei care, în speranţa de a-i veni de hac artritei, apelează la suplimente alimentare bogate în glucozamină datorită faptului că această substanţă se găseşte în mod natural în cartilajelor. Din păcate, glucozamina nu poate reface articulaţia afectată.

Durerile articulare, un prim indiciu

Nu întotdeauna. Oricât de ciudat ar părea, artrita inflamaţia unei articulaţii nu este însoţită întotdeauna de dureri. În cazul artritei reumatoide, într-adevăr, zonele afectate sunt foarte dureroase.

Artrita se vindecă greu

Nu neapărat. Multe dintre formele acestei afecţiuni sunt uşoare, fiind cauzate de deteriorarea calităţii vieţii, fără a duce la situaţii grave sau invaliditate. Doar artrita reumatoidă, considerată cea mai severă, prezintă risc de invaliditate motorie. Mitul s-a născut din pricina faptului că se vorbeşte mai ales despre această formă a afecțiunii, fără a se acorda prea multă atenţie artritelor uşoare.

Grăsimile, vinovate de gută

Fals. Această idee a apărut cu secole în urmă, după observarea acceselor de gută, una dintre formele de artrită, după o masă copioasă. În general, dieta nu are o importanţă prea mare în declanșarea gutei, însă în cazul obezilor, de exemplu, anumite alimente au, într-adevăr, acest efect negativ. Studiile arată că de instalarea gutei pot fi vinovate mai degrabă medicamentele pentru hipertensiune arterială sau afecţiuni renale.

Ce-i drept, evitarea produselor bogate în grăsimi atenuează simptomele artritei, dar, dacă nu suferi de această boală, o dietă bogată în asemenea alimente nu va declanşa artrita.

Mişcarea, contraindicată

Fals. Inactivitatea nu poate decât să agraveze boala – încheieturile înţepenesc, iar durerile sunt mai mari. Studiile au arătat că, dimpotrivă, activitatea fizică menţine muşchii ce susţin articulația și împiedică rigidizarea acesteia, încetinind evoluţia artritei. În cazul persoanelor care fac exerciţii fizice de intensitate ridicată, degradarea articulaţiei genunchilor poate duce, într-adevăr, la artrită, cele mai periculoase pentru ligamente şi cartilaje fiind alergatul şi săriturile. În schimb, înotul şi mersul pe bicicletă nu solicită atât de mult articulaţiile.

Trosnitul degetelor duce la artrită

Fals. Trosnitul degetelor nu se află nicidecum printre factorii ce favorizează instalarea artritei. Ce se întâmplă totuşi când trosnesc? Prin deplasarea oaselor înspre exterior, se formează un fel de balon de gaze, la spargerea căruia, odată cu revenirea acestora la locul lor, se produce zgomot. Chiar dacă trosnitul degetelor este considerat neplăcut, ca gest sau prin zgomotul produs, nu poate fi nicidecum printre cauzele instalării artritei, cel mult ar putea, dacă a devenit obişnuinţă, să atragă după sine o slăbiciune la nivelul articulaţiilor.

Consecinţă a înaintării în vârstă

Fals. Ce-i drept, incidenţa bolii creşte odată cu înaintarea în vârstă, nefiind însă o evoluţie firească sau inevitabilă. Artrita este o afecțiune, nu o fatalitate. Te poţi confrunta cu ea la orice vârstă. Bolile degenerative, precum osteoartrita (una dintre cele mai frecvente forme de artrită), îi afectează în special pe vârstnici, de poliartrită reumatoidă suferă mai degrabă cei de vârstă mijlocie, putând apărea însă la tineri, ba chiar şi la copii.

Nu poţi face nimic pentru a o trata

Nu e chiar aşa. Doar că, fiind mai multe tipuri de artrită, unele uşor de suportat şi lesne de tratat, diagnosticarea corectă este foarte importantă pentru stabilirea unui tratament corespunzător.

Osteoporoza, o formă de artrită

Fals. Osteoporoza este o afecțiune a oaselor cauzată de scăderea densităţii acestora, de unde riscul de fractură (de cele mai multe ori, primul indiciu al confruntării cu boala) –, nu a articulaţiei, ca în cazul artritei.

Simptomele specifice artritei sunt înroşirea pielii în zona inflamată, temperatura locală crescută și limitarea mişcărilor, însoțite de durere mai ales noaptea, articulaţiile recăpătându-şi mobilitatea după o perioadă de încălzire.

Citește și:

Bun îi vinul…pentru sănătate

Bolile de la birou

Entorsă? Trateaz-o rapid!

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.06/11.02.2016
Autor: Olga Sveduneac
Sursa foto: 123RF

Comments

comments

Lasă un răspuns