Care-s mai bune dintre alimentele considerate oricum sănătoase în ambele variante coloristice?
Când vine vorba de alimente, cu cât sunt mai deschise la culoare, cu atât sunt mai procesate și, prin urmare, au mai multe restricții, fiind lipsite de substanțe nutritive și totodată dăunătoare sănătății. Totuși, unele alimente albe aduc numeroase beneficii, întocmai ca suratele lor închise la culoare. Pe care e bine să le alegem?
Fasole albă sau neagră?
Unul din superalimentele moderne, fasolea, indiferent de culoare, este un produs complet: abundă în magneziu, acid folic, acid alfalinolenic, calciu, potasiu, vitamine din complexul B, proteine, fibre solubile și insolubile, precum și carbohidrați complecși care eliberează lent energie pentru mușchi și creier. Fasolea, arată studiile, reduce riscul de cancer, boli de inimă, diabet și obezitate. Cea neagră are mai multe fibre, magneziu și cantități aproape duble de acid folic (vitamina B9, responsabilă cu procesele de dezvoltare), în timp ce fasolea albă conține mai multe calorii (139, față de 132/100 g), dar cantități mai mari de proteine, calciu (de patru ori mai mult), potasiu (aproape dublu) și vitamina K (4 mcg, față de 0 mcg).
Concluzie. Ambele sunt indispensabile într-o alimentație sănătoasă, dar fasolea albă are mai multe atuuri.
Semințe de susan negru sau alb?
Dincolo de culoare, cele două tipuri de semințe au un profil nutritiv asemănător și ambele pot fi folosite pentru a oferi personalitate salatelor, supelor, sendvișurilor. Ca gust, cele negre aduc la aromă cu nuca, iar cele albe sunt mai fade, dar mai dulci, diferența fiind una subtilă, fiindcă sunt practic același lucru: semințele de susan negre au coajă (sunt albe la interior), iar celor albe le-a fost îndepărtată. Ambele sunt surse excelentă de vitamine și minerale: calciu, zinc, riboflavină, niacină (vitamina B3, cu rol esențial în metabolism), tiamină (B1, importantă în digestie și circulație) și fier. Semințele negre, fiindcă au coajă, conțin mai mult calciu, chiar cu până la 60% mai mult. De asemenea, furnizează mai multe fibre și mai multe grăsimi omega 3 și 6.
Concluzie. Deși ambele au beneficii remarcabile asupra sănătății, cele negre sunt adevărate bombe de calciu.
Stafide albe sau brune?
Un pumn de stafide e suficient pentru a beneficia de o gustare nutritivă și sățioasă. Potrivit studiilor, stafidele reduc riscul cardiovascular și tumoral, având acțiune antiinflamatoare, antimicrobiană, antidiabetică. În timpul deshidratării, acestea sunt sărăcite de vitamine, dar le rămân antioxidanții, cu multiple avantaje pentru organism. Diferența de culoare e dată de procedeul de uscare: cele brune sunt uscate la soare și prind culoarea închisă din pricina oxidării naturale și a caramelizării zaharurilor până la brun-închis și chiar negru, în vreme ce stafidele aurii sunt uscate mecanic și expuse la dioxid de sulf (pentru a preveni oxidarea și caramelizarea), păstrându-și astfel galbenul specific.
Un antioxidant din stafide cu proprietăți antialergice și antivirale pe nume kampferol este prezent în cantități însutite în cele aurii. Totodată, quercetina, un flavonoid cu rol antihistaminic, se păstrează de zece ori mai mult în stafidele aurii. În schimb, catechinele, un alt antioxidant puternic ce îmbunătățește funcția creierului, se găsește în cantități mai mari în stafidele brune.
Concluzie. Deși sunt similare în termeni calorici, de fibre, proteine, zaharuri, precum și în privința dozei zilnice de calciu, magneziu, potasiu, fosfor și vitamine B, dacă faci totalul în privința antioxidanților, câștigă cele aurii.
Citește și:
Cura de morcovi si suc de morcovi
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.04/28.01.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com