Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Nutritie > 5 mituri despre legume și sănătate

5 mituri despre legume și sănătate

Din familie, dar și din nenumăratele articole de pe internet, aflăm tot felul de informații despre cât de sănătoase ori nu sunt alimentele de care ne folosim zilnic. Câte sunt doar mituri?

Trebuie să recunoști, la un moment dat, ajungi să crezi că, orice ai mânca, tot rău este. Carnea are proteine, dar mai multe toxine, cerealele au fibre, dar îngrașă și chiar și legumele și fructele, de altfel bine văzute de curentele mai mult sau mai puțin nutriționiste, au ajuns să stea cu sabia lui Damocles deasupra capului. Ba că au toxine, ba că-s mai bune crude sau fierte, ba că nu-s bune seara, ba că-s pline de vitamine, dar nu așa cum credeam noi… Dacă tot nu avem cum să lămurim aceste controverse într-ale nutriției, măcar să demontăm, deocamdată, niște mituri, unele dintre ele vechi, altele noi, dar toate (prea) bine înrădăcinate.

Vinetele sunt toxice

FALS. Vinetele sunt cât se poate de sănătoase. Sunt recomandate persoanelor supraponderale pentru că ajută în curele de slăbire (sunt bune laxative și diuretice), protejează creierul (datorită unui antioxidant numit nasunină), previn balonarea, protejează sistemul cardiovascular și combat insomniile. Este adevărat însă că vinetele, la fel ca verișoarele lor roșiile și cartofii (solanacee), conțin o substanță toxică numită solanină. Ei bine, această substanță, secretată de plante pentru a se apăra de dăunători, nu este tocmai bună; ca atare, e de dorit ca vinetele să fie preparate când s-au copt cu adevărat (nu sunt tari în vârf, iar coada este țepoasă) și să fie lăsate la scurs.

Vinetele sunt recomandate persoanelor care suferă de arterioscleroză pentru că, grație conținutului de vitamina K, ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Coaja roșiilor irită stomacul

FALS. Există persoane care nu tolerează roșiile deloc, dar asta e altceva. Coaja roșiilor este chiar locul unde se găsește licopenul, antioxidantul-minune din tomate. Din coajă se prepară leacuri contra calculilor renali, din coajă de roșii s-au preparat pastile care reduc riscul de accident vascular cerebral și pe cel de apariție a cancerului. Din coaja de roșie, de altfel, se prepară și o excelentă mască de curățare a tenului. Atât: coji de roșie tocare puțin și aplicate pe față. O minune pentru ten. Maeștrii bucătari nu mai recomandă de mult decojirea roșiilor (blenderul rezolvă problema cojilor inestetice în supe sau sosuri sofisticate).

Potasiul şi vitamina B din coaja de roşie ajută la scăderea tensiunii arteriale şi a nivelului de colesterol.

Cartofii îngrașă

DIMPOTRIVĂ. Corect preparați, sunt chiar de ajutor în diete: nu conțin grăsimi, conțin puține calorii și au fibre sănătoase care prelungesc senzația de sațietate. Copți, cu adaos de sare și puțin iaurt, sunt absolut delicioși și nu îngrașă. Nici cartofii prăjiți nu îngrașă, dacă folosești corect uleiul (de măsline sau de floarea-soarelui), adică o singură dată și cartofii să stea în baie de ulei.

Un studiu din 2013 efectuat pe mai mult de 40.000 de adulţi din Spania a arătat că persoanele care au consumat cele mai multe mâncăruri prăjite nu au prezentat un risc mai mare de afecţiuni cardiace.

Spanacul are cel mai mult fier

FALS. Spanacul este bun, conține vitamine, acid folic, este sănătos, dar… nu atât de plin de fier încât să-ți obligi copilul să-l mănânce. Unde mai pui că nici Popeye Marinarul nu mai e atât de în vogă ca acum 20-30-40 de ani. De fapt, legenda cu fierul din spanac a pornit de la o eroare. Greșeala a fost a profesorului Emil Theodor von Wolff care, consemnând cantitățile diverselor substanțe din spanac, l-a declarat, dintr-o eroare de calcul sau doar din neatenție, de zece ori mai bogat în fier decât este. Și omenirea a ținut-o așa până în 1930, când adevărul a ieșit la iveală. Dar… intervine războiul, conserva ieftină și reclama perfectă. Altfel spus, producătorii americani ai unei conserve de spanac ieftine, dar fără mare succes la publicul răvășit totuși de război au comandat celebrul serial cu Popeye pe post de reclamă. Și a funcționat atât de bine, încât și-acum, dacă-i spui cuiva că ștevia are mai mult fier, ți se recomandă călduros măcar două episoade cu forțosul marinar.

Problema spanacului nu e doar cea legată de conținutul de fier, ci și conținutul de acid oxalic, care nu lasă fierul să fie absorbit de organism. Ca atare, e recomandat mai degrabă fiert decât crud (prin fierbere, oxalații se diminuează).

Morcovul îmbunătățește vederea

NU TOCMAI. Morcovul conține, ce-i drept, o cantitate importantă de betacaroten, precursor al vitaminei A, care, printre altele, menține sănătatea ochilor. Dar de aici până la a pune semnul egal între cantitatea de morcovi îngurgitată și absența dioptriilor este cale lungă! De unde povestea cu morcovii și vederea de șoim? Din cel de-al Doilea Război Mondial! Pentru a ascunde o tehnologie de ultimă oră a englezilor, radarul. După ce o lungă perioadă naziștii bombardaseră sistematic Londra, dintr-o dată aviatorii britanici au început să intercepteze și, evident, să doboare avioane inamice înainte ca acestea să traverseze Canalul Mânecii. Ca să nu afle toată lumea arma secretă, adică radarul, propaganda și-a făcut rapid datoria răspândind povestea cu… morcovii. Piloţii britanici erau deodată mult mai eficienţi în doborârea inamicilor deoarece aveau o dietă specială bazată pe morcovi!

Morcovul a fost cultivat mai întâi ca medicament și abia mai târziu i s-au descoperit calitățile culinare.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr40/06.10.2016
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns