Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Nutritie > 5 motive să mănânci murături

5 motive să mănânci murături

Alimentele fermentate au o lungă istorie în toate culturile și au fost dintotdeauna apreciate pentru efectele benefice asupra sănătății.

Fermentarea este una dintre cele mai vechi tehnici de transformare și conservare a alimentelor și, spre binele nostru, una din învățăturile transmise din generație în generație. Chiar și astăzi, orice gospodină știe să pună murături. Fie că e vorba de castraveți, varză, gogonele, principiul e simplu: peste legume adaugi apă, preferabil de izvor, și sare grunjoasă, iar amestecul îl pui la păstrare într-un recipient închis ermetic. Așa începe fermentarea.

Supă de bacterii

Procesul de fermentare apare când diferite microorganisme vii (bacterii, drojdii, mucegaiuri) prezente în mod natural în alimente sau, în unele situații, adăugate acționează asupra zaharurilor din alimente, transformându-le în acid lactic, alcool, dioxid de carbon sau acid acetic (oțet). Pâinea nu este altceva decât un amestec fermentat de făină și apă. Vinul, berea, cidrul se obțin prin fermentarea strugurilor, cerealelor, respectiv a merelor. Băuturile alcoolice nu sunt însă singurele băuturi fermentate, lor li se alătură cacaua, cafeaua și ceaiul: boabele sau frunzele din care provin acestea sunt fermentate după recoltare pentru a dezvolta aromele caracteristice atât de mult apreciate. 

Astăzi, există în lume peste 3.500 de alimente tradiționale fermentate. De origine animală sau vegetală, multe dintre ele se regăsesc în meniul nostru obișnuit: iaurt, brânzeturi, pâine, legume, pește, soia. Datorită acestor alimente binefăcătoare, oamenii au reușit să supraviețuiască vremurilor de epidemie, foamete, recolte sărăcăcioase.

Desigur, nu toate alimentele fermentate sunt create la fel. În timp ce vinul și berea trebuie savurate mai rar și în cantități mici, legumele (varză, castraveți, sfeclă, morcovi, măsline, conopidă, gogonele), soia (miso, tempeh) și lactatele fermentate (iaurt, chefir, lapte bătut) ar trebui incluse cât mai des în meniul nostru. Iată de ce.

1. Ajutor prețios pentru digestie

Murăturile, ba chiar și alimentele consumate împreună cu ele, sunt mai ușor de digerat. Explicația? Bacteriile care fermentează alimentele, incluzând lactobacilii și bifidobacteriile, ușurează digestia, acționând ca probiotice. Ele refac echilibrul florei intestinale, apără sănătatea intestinului, mențin un bun tranzit intestinal, acționând benefic în caz de diaree sau constipație, asigură o mai bună asimilare a nutrienților, alină simptomele sindromului de colon iritabil, combat balonarea și gazele intestinale. De mare ajutor în digestie sunt și enzimele benefice care se creează în timpul fermentării.

2. Surse excelente de vitamine

Știai că după fermentare alimentele devin mai bogate în vitamine? Acest lucru se datorează faptului că unele dintre bacteriile de fermentare sunt capabile să producă nutrienți valoroși. De exemplu, varza murată conține de trei ori mai multă vitamina C decât cea crudă. În murături găsim însă multe alte vitamine: K2, B2, B3, B9, B12 care, deși esențiale sănătății, adeseori nu se regăsesc în cantități suficiente în dieta noastră obișnuită. Mai mult, lactofermentația crește biodisponibilitatea mineralelor din alimente, precum calciu, potasiu, mangan și, în același timp, anihilează anumiți „antinutrienți“, precum fitații și taninurile, care se leagă de fier și zinc, împiedicându-le absorbția.

3. Sursă de antioxidanți

Legumele și fructele proaspete sunt bogate în antioxidanți, care ne feresc de multe boli grave, inclusiv cancer și care ajută la regenerarea celulelor și încetinesc îmbătrânirea. Însă atunci când gătim alimentele, cantitatea și calitatea antioxidanților scad. Dar nu și în timpul lactofermentării. Așadar, dacă îți plac murăturile, savurează-le liniștită: antioxidanții sunt acolo, continuând să te protejeze.

4. Detoxifică

Greu găsești agenți detoxifianți mai eficienți decât vegetalele fermentate, care grație substanțelor minunate din compoziție ajută corpul să scape de multe feluri de toxine, inclusiv de metalele grele. Consumate regulat, bunătățile murate refac propriul sistem de detoxificare a organismului.

5. Întăresc imunitatea

Sistemul imunitar este format, în principal, de miliardele de bacterii ce trăiesc pe și în corpul nostru. Ele sunt primele care atacă intrușii (virusuri, bacterii, ciuperci), iar globulele albe intervin în luptă doar atunci când armata de bacterii bune n-a reușit să învingă dușmanii. Așa se face că, deși organismul ne este permanent atacat de diverși microbi, de cele mai multe ori nu știm și nu simțim acest lucru pentru că bacteriile noastre prietenoase își fac corect treaba. Încă o dată, viva murăturile, sursă excelentă de bacterii protectoare.

Box: Oțetul și diabetul

Nu ocoli nici murăturile în oțet. Studiile arată că acestea ajută la prevenirea diabetului, dar și la controlul acestuia, în cazul în care s-a instalat deja. Se pare că acidul acetic din oțet scade indicele glicemic al alimentelor, împiedicând astfel glicemia să crească peste măsură. Așadar, alături de piureul de cartofi așază întotdeauna o salată de castraveți în oțet.

Atenție la sare!

Dacă, dintr-un motiv sau altul (de pildă, ai hipertensiune ori urmezi un tratament cu corticoizi), ți s-a recomandat să reduci cantitatea de sare din dietă, mănâncă murăturile în cantități moderate și abține-te să bei zeama lor (de exemplu, zeama de varză murată), care e bogată în sodiu.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr1/12.01.2017
Autor:Angelica Cîlțan
Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus
\n