Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Nutritie > 7 mituri despre alimentația sănătoasă

7 mituri despre alimentația sănătoasă

Te simți adesea dezorientată între atâtea sfaturi despre nutriție? Iată adevărurile, explicate științific.

„Mănâncă asta, aia nu e bună“, un îndemn de care te lovești în nenumărate diete și care, cu cât este repetat mai des, cu atât te convinge mai mult. Există însă informații care ți se par contradictorii și nu mai știi ce să crezi. Îți prezentăm cele mai frecvente mituri despre alimentația sănătoasă, însoțite de explicații ale specialiștilor care să te lămurească în privința schimbărilor potrivite.

Ouăle conțin colesterol

Multe diete te-au convins să mănânci doar albușul ori, mai grav, să te ferești complet de ouă întrucât ar fi pline de colesterol și vei avea de suferit din pricina asta. Nimic mai fals! Potrivit studiilor, colesterolul din alimente, că e vorba de ouă, carne, pește sau unt, nu influențează major cantitatea de colesterol din sânge. Colesterolul este produs în proporție de 85% de organism și este un compus de bază pentru existența vieții. Absorbția colesterolului din alimente este de numai 15% și nu afectează nivelurile sangvine.

Colesterolul din organism este o lipidă prezentă în alcătuirea membranelor care protejează nervii, asigură funcționarea optimă a sistemului nervos, contribuie la sinteza anumitor hormoni și este un combustibil redutabil pentru mușchiul cardiac. Iată de ce să nu-ți faci griji: LDL (colesterolul considerat rău) este cel care transportă HDL (colesterolul bun) către celule. Când eviți grăsimile sănătoase, reduci nivelul de colesterol bun.

Astfel, HDL nu poate acționa dacă nu există suficient colesterol în corp.  În concluzie, nu evita grăsimile. Cu cât consumi mai multe grăsimi bune, cu atât le scazi pe cele rele. Ouăle în varianta bio conțin o pleiadă de substanțe nutritive, printre care proteine și grăsimi saturate, dar și acizi grași esențiali, combinație sățioasă, optimă pentru creier și pentru sănătate.

Crudități din belșug

O dietă bazată preponderent pe alimente crude este sănătoasă, întrucât asigură enzimele necesare unei bune digestii, și, în plus, datorită vitaminelor și mineralelor (care, altfel, se pierd în procesul preparării termice), sunt considerate hrană de calitate. Există numeroase dovezi în sprijinul acestei susțineri, doar că acest tip de alimentație nu este pentru oricine. Nu-i cazul să te chinuiești să bei sucuri toată ziua sau să mănânci numai salate dacă, spre exemplu, ai un stomac sensibil.

În condițiile unor afecțiuni digestive (ulcer, boli ale pancreasului sau vezicii biliare), sunt slabe șansele ca substanțele nutritive să fie absorbite corect. Prin urmare, ascultă-ți corpul și oferă-i alimentele potrivite. Legumele nu trebuie însă evitate, chiar și în această situație. Astfel, varianta gătită al dente poate fi un bun substitut. Profită și de faptul că roșia, morcovul, spanacul, broccoli și rădăcinoasele au mai mulți nutrienți când sunt gătite.

Alcoolul îngrașă

Alcoolul se transformă în zaharuri și excesul duce la acumularea acestora sub formă de țesut adipos. Totodată, când bei, presiunea asupra ficatului este enormă, echivalând cu consumul de zahăr în formă brută. Totuși, de ce pe noi ne îngrașă, iar francezii, despre care se știe că nu le lipsește paharul cu vin de la masa de prânz, reușesc să se mențină supli? Paradoxul francez este explicat simplu de specialiști, în urma unor cercetări de decenii: anumite bacterii din brânzeturi, în asociere cu polifenolii din vin, asigură un mediu propice digestiei optime. Francezii mai știu ceva: alimentația echilibrată! Și nu se îngrașă pentru că beau câte un pahar doar la masă. Așadar, doar în exces alcoolul îngrașă.

Carbohidrații nu sunt buni

Propoziția este adevărată: alimentele cu un conținut ridicat de glucide (carbohidrați) cresc riscul apariției diabetului și problemelor cordului. Există însă câteva amendamente. De exemplu, cerealele integrale, legumele și fructele intră tot în categoria carbohidraților. Excluderea lor din hrană te privează de vitamine și minerale esențiale unei sănătăți de fier. Chiar dacă unele fructe, precum bananele sau mango, au un indice glicemic ridicat, asta nu înseamnă trebuie să le excluzi, ele conținând fibre și antioxidanți importanți. Nu te îngrași dacă bei un pahar cu fresh de portocale, ci dacă la următoarea masă consumi pâine albă sau o combinație de carbohidrați rafinați și grăsimi. Renunță fără regrete doar la dulciurile cu zahăr alb și produsele procesate, care sunt pline de carbohidrați răi și-ți afectează starea de bine!

Doar proteinele din carne sunt valoroase

Proteinele sunt importante pentru construcția, menținerea și repararea țesuturilor. Aminoacizii sunt cărămizile din care sunt alcătuite proteinele. Din cei 20 necesari vieții, doar 11 sunt produși de organism. Restul de nouă sunt obținuți din alimentație. Cerealele, leguminoasele (fasolea boabe, lintea, năutul), unele legume (ciuperci), nucile și semințele furnizează cantități mari de proteine, doar că, spre deosebire de produsele de origine animală (considerate proteine complete), le lipsesc unu sau mai mulți aminoacizi esențiali, dar asta nu le știrbește din valoarea nutritivă. Pentru o asimilare completă, sunt recomandate următoarele combinații: legume/leguminoase și cereale integrale sau  legume cu nuci/semințe.

Legumele congelate nu sunt nutritive

Ai fi surprinsă afli: ce găsești în pungă este adesea mai proaspăt decât ce cumperi de pe tarabă. În procesul de producție, legumele sunt culese în cea mai bună perioadă de recoltare și congelate (fără conservanți sau aditivi) într-un timp relativ scurt, de numai câteva ore, iar astfel valoarea lor nutritivă se conservă optim. Tot procedeul are loc într-un mediu controlat, cu expunere redusă la lumină. Astfel, conținutul de vitamine este superior legumelor care petrec multe zile pe drum, de la grădină până la magazin, apoi alte ore până ajung pe mesele noastre, dar trec chiar și câteva zile până le consumăm, răstimp în care sunt păstrate în frigiderul propriu.

Pot mânca orice, dar nu după 6 seara

În multe diete găsești recomandarea de a nu mânca nimic după o anumită oră, fiindcă acele calorii consumate pe seară te îngrașă mai mult decât orice ai fi mâncat întreaga zi. Conform specialiștilor, nu contează cât de târziu mănânci, ci ceea ce mănânci. Cu alte cuvinte, dacă ziua mănânci doi hamburgeri și seara ții post, te vei îngrășa, întrucât ai mâncat mai multe calorii decât organismul poate să ardă. Caloriile sunt aceleași, indiferent de momentul zilei, susțin nutriționiștii.

Poftesc, deci organismul are nevoie!

Poftele nu au legătură cu carențele organismului, ci cu satisfacerea unor nevoi emoționale, susțin cercetătorii. De obicei, poftele de anumite alimente se intensifică când te privezi de acele alimente. Soluția este, așadar, să mănânci variat, cât mai aproape de natural, pentru a-i furniza organismului vitaminele și mineralele indispensabile, ca să previi eventualele carențe nutritive ce provoacă dezechilibre emoționale. În cazul în care există deficite care nu pot fi diminuate prin alimentație, alege suplimentele naturale!

Știai?

Oul este un aliment complet: conține 6 g de proteine, vitaminele A, B12 și D, calciu, acid folic și acizi omega 3.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr36/08.09.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com


Lasă un răspuns

Sus