Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Nutritie > Alimente care provoacă inflamații

Alimente care provoacă inflamații

Așa cum există alimente care susțin sistemul imunitar, avem și reversul cu potențial inflamator.

ciditatea provoacă inflamaţii ale pereţilor vaselor sangvine şi în întregul organism. Cu cât mai multă aciditate se produce în corp, cu atât suntem mai predispuși la boli de natură inflamatorie, de la banale răceli la artrită sau afecțiuni cardiovasculare, dezechilibre hormonale, tulburări ale sistemului limfatic, endocrin, reproducător ori diverse tumori. Așadar, unele alimentele puternic acide intensifică inflamațiile cronice, drept care ele trebuie consumate cu prudență, chiar evitate.

Carne roșie

O consumăm pentru că ne dă energie, hrănind mușchii și creierul. Doar că, atunci când este în exces, ajunge să ne priveze de energia mult dorită. Potrivit specialiștilor, proteina animală are o structură complexă, bazată pe lanțuri lungi de aminoacizi; ca atare, are nevoie de trepte succesive pentru a fi descompusă până la forma cea mai simplă, în care să fie asimilată de organism. Tot acest mecanism privează de energie și creează condiții de dezvoltare a inflamațiilor. Majoritatea consumăm peste 150 g de proteine zilnic, în condițiile în care avem nevoie de doar 20-40 g.

Zahăr rafinat

Are rol iritant și favorizează acumularea de reziduuri, încărcând inutil sistemul limfatic. Dintre consecințe: migrene, congestionarea sinusurilor, a gâtului, bronhiilor şi plămânilor. Potrivit unor studii, consumul regulat de zahăr tos sau de zaharuri rafinate (o formă periculoasă de zahăr, pe care însă nu o vedem întrucât intră în compoziția unor alimente) încetinește absorbția unor vitamine și minerale, cu rezultate precum lipsa de vlagă a organismului, scăderea capacității de concentrare, pierderile de memorie, îmbolnăvirile frecvente.

Grăsimi trans

Acestea cresc markerii inflamatorii, arată cercetările. Sunt cel mai periculos tip de grăsimi. Le găsești în concentrații mari în prăjituri, biscuiți, fursecuri, aluaturi de plăcintă, chiflele pentru hamburgeri, margarină, smântână vegetală, amestecuri instant, alimente prăjite (gogoși, pui pane), chipsuri, napolitane, bomboane, popcorn, semipreparate congelate. Potrivit specialiștilor, organismul nu are un mecanism natural prin care să le mărunțească până la a fi asimilate, fapt ce declanșează răspunsul inflamator. Evită, așadar, produsele care au pe etichetă înscrisul „uleiuri parțial hidrogenate“.

Lapte

Intoleranța la lactoză, tot mai des întâlnită, face ca laptele să fie digerat cu dificultate și să provoace o reacție de tip inflamator.

O categorie specială

Aditivii alimentari favorizează apariția inflamațiilor când sunt consumați timp îndelungat. Glutamatul monosodic (E621) este unul dintre cel mai des folosiți. Se foloseşte cel mai mult în alimentele fabricate artificial şi în semipreparate gen supe instant, bulion, sos de soia, concentrat de roșii, condimente, mezeluri, îngheţată, budinci, produse afumate. Este adăugat și în produsele fast-food sau în dressingurile pentru salate. Rolul lui este de a păcăli creierului că acel aliment este foarte gustos.

Este și mai periculos  fiindcă dă dependență. Această substanță chimică declanșează inflamațiile cronice, cu afectarea ficatului, precum și a altor organe: inimă, stomac, mușchi, piele, creier. Un alt aditiv nociv este aspartamul (E 951), un îndulcitor artificial despre care se spune că se găsește în peste 4.000 de produse la nivel mondial (gumă de mestecat, cereale, bomboane mentolate, băuturi de cacao instant, dulciuri pe bază de gelatină, sucuri carbogazoase, medicamente). Acesta este de fapt o neurotoxină, ceea ce înseamnă că are impact asupra funcției neurologice. De asemenea, dacă organismul este sensibil, sistemul imunitar reacționează la substanța pe care o consideră străină, declanșând răspunsul inflamator.

Colesterolul, inamicul antiinflamator

Potrivit dr. Robert Morse, colesterolul este cea mai comună substanţă antiinflamatoare lipidică pe care o foloseşte organismul pentru a combate inflamarea vasculară. În cartea sa Să trăim sănătos fără toxine, specialistul explică: „Când ţesutul devine acid, aşadar când se inflamează, ficatul va produce mai mult colesterol s-o combată. Dar asta înseamnă că încep să crească nivelurile colesterolului din sânge. Şi mineralele încep să formeze legături, dând astfel naştere unor calculi de tip „piatră“, care se manifestă sub forma pietrelor la rinichi, a ciocurilor osoase şi altora de acest fel“.

Suplimentarea excesivă cu vitamine sintetice favorizează acumularea de toxine și inflamațiile.

Obezitatea predispune la inflamații, deci menținerea unei greutăți optime este o condiție esențială să ne păstrăm sănătatea.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.25/23.06.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns