Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Nutritie > Asociază inteligent alimentele!

Asociază inteligent alimentele!

Arsuri gastrice, balonare, constipație. Știai că astfel de neplăceri apar (și) când asociezi la aceeași masă alimente care nu se prea împacă digestiv unele cu altele?

Orez cu pește slab, cartofi cu friptură… Nu-i așa că la o masă asociezi deseori mâncărurile la întâmplare sau în funcție de preferințele culinare? Mulți procedăm astfel, fără să ne confruntăm ulterior cu vreo problemă digestivă. Totuși, dacă te plângi frecvent de arsuri gastrice, senzație de stomac greu, balonare, indigestie, constipație rebelă ori chiar migrene și nu-ți explici cauza acestor neplăceri, încearcă să fii mai atentă la cum asociezi preparatele culinare.

Nutriționiștii ne atrag atenția că există combinații alimentare nu tocmai fericite, care influențează negativ digestia, ba chiar și asimilarea unor nutrienți importanți. Motivul? Anumite alimente nu sunt „compatibile“ între ele din cauza compoziției și a modului cum se digeră. Află ce asocieri alimentare sunt potrivite.

Digestia, un proces complex

Digestia are loc cu ajutorul enzimelor, adaptate compoziției alimentelor. De pildă, proteinele (carne, pește, ouă, lactate) se digeră cu ajutorul pepsinei din stomac, într-un mediu acid. Glucidele (pâine, cereale, paste făinoase, dulciuri, fructe) sunt digerate cu ajutorul amilazei salivare și gastrice, într-un mediu alcalin. În consecință, dacă proteinele și glucidele sunt consumate simultan, me­diul gastric nu e suficient de acid pentru digerarea proteinelor, dar în același timp va fi prea acid pentru ca glucidele să fie descompuse. Astfel, după o masă în care ai combinat aceste două tipuri alimente, digestia se poate prelungi multe ore, existând riscul de apariție a disconfortului gastric.

Apa

Până nu de mult, se credea că nu se cuvine să bem apă în timpul sau imediat după masă fiindcă apa ar dilua sucurile gastrice, influențând negativ digestia. Astăzi însă se știe că apa băută în timpul mesei chiar ajută procesul digestiei. Lichidele nu împiedică, ci ajută la descompunerea alimentelor, așa încât organismul absoarbe mai bine nutrienții din ele.

Fructele

Ar trebui consumate singure, de preferință crude, cu 30-60 de minute înainte de masă sau la două ore după aceasta. Consumate în timpul mesei ori la finalul ei, ca desert, fructele provoacă neplăceri gastrice dacă ai stomacul sensibil: fermentație, balonare, senzație de stomac greu. Fructele se împart în trei grupe principale:

* dulci – banane, fructe deshidratate, curmale proaspete etc. (se digeră în patru ore);

* semidulci – pere, piersici, mere, struguri, caise, prune, cireșe etc. (se digeră în două ore);

* acide – portocale, ananas, kiwi, lămâie, zmeură, căpșune, afine etc. (se digeră într-o oră).

Mănâncă un singur fel de fruct odată sau cel mult două feluri, dar care să fie din aceeași categorie. Nu combina un fruct acid cu altul dulce fiindcă digestia se îngreunează.    

Legumele

Legumele se digeră în aproximativ două ore și jumătate. Din punct de vedere digestiv, poți asocia diferite legume la aceeași masă. Iar pentru că se digeră bine și în mediu acid, și în mediu alcalin, legumele pot fi combinate cu orice alt aliment: carne, pește, ouă, unt, ulei, fructe oleaginoase, semințe etc.

Proteinele

Proteinele se digeră în patru ore. Așadar, după ce ai consumat proteine, ar fi bine să lași să treacă patru ore până la următoarea masă. Încearcă să folosești un singur fel de proteină la o masă (ouă, carne, pește sau lactate, nu toate deodată!), fiindcă fiecare tip de proteină se digeră într-un anumit interval. Combinate, ele duc la fermentație. Surse de proteine vegetale sunt fructele oleaginoase (nuci, alune, migdale, fistic), leguminoasele (mazăre, fasole uscată, linte, năut, soia), avocado.

Proteinele nu se prea înțeleg cu glucidele, dar se combină perfect cu legume ca salata verde, broccoli, conopida, morcovii, varza, țelina, fasolea verde, usturoiul, ceapa, ridichile, dovleceii, castraveții.

Amidonul și glucidele

Alimentele bogate în amidon (cereale, pâine, paste făinoase, cartofi, orez, fasole boabe, mazăre) ar fi bine să le mănânci singure sau cu legume, dar nu alături de proteine, deoarece amidonul se digeră în mediu alcalin, iar proteinele în mediu acid. Așadar, ideal ar fi să nu asociezi pâinea, cartofii sau pastele cu carnea ori, în orice caz, nu le combina în cantități mari. Dacă totuși asociezi aceste alimente, pune și ceva legume lângă ele.

Fiecare persoană reacționează diferit la ingestia unui aliment sau altul. Astfel, asocierile alimentare considerate nefericite pot fi tolerate fără probleme de unii dintre noi, în timp ce aceleași combinații provoacă le altora neplăceri. Concluzia: ascultă-ți corpul. Dacă organismul nu-ți dă de știre prin simptome supărătoare că asocierea anumitor alimente nu-i priește, n-ai motive să eviți acele combinații!

Asocieri bune

* Orezul se combină bine cu pește gras, carne grasă, soia, legume.

* Carnea slabă (sau peștele slab) face casă bună cu legumele.

* Grăsimile (unt, smântână, untură) și uleiurile merg bine cu orice, mai puțin cu fructele. Trebuie folosite însă cu măsură, fiindcă în cantități mari încetinesc digestia.

* Lactatele (dacă le suporți) merg cu fructe acre, semințe, nuci, alune, legume.

* Amidonoasele (pâine, orez, paste făinoase, cartofi, leguminoase) se asociază fără probleme cu legumele.

* Cerealele (inclusiv pâinea) se înțeleg bine cu legumele verzi sau cu brânza.

Citește și:

Mâncarea raw, mană cerească pentru organism

Orezul, de sezon tot anul!

Alimente grase, excelente in cura de slabire

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.34/27.08.2015

Autor: Angelica Cîlțan

Sursa foto: pixabay.com


Lasă un răspuns

Sus