Esti aici
Femeia.ro > Sănătate > Nutritie > Carne, dar nu tocmai

Carne, dar nu tocmai

Omul este omnivor. Așa e el construit. Există însă oameni care au renunţat la consumul de carne. Sau care țin postul așa cum scrie la carte.

Cum fac ei să dea corpului proteinele de care organismul are atâta nevoie și care îndeobște se găsesc în produsele de origine animală? Mai ales cu cu ajutorul legumelor, fructelor şi leguminoaselor bogate în proteine, unele foarte asemănătoare proteinelor animale. Care sunt acestea?

Linte, bob, fasole

E un vers dintr-o poezioară pentru copii. Un fel de leit-motiv al postului. Pentru că nici în copilăria mea, nici acum nu există post fără boabele săţioase pomenite mai sus. Să le luăm pe rând. Rude mai apropiate sau mai îndepărtate, cele pomenite sunt pline de substanţe nutritive printre care și proteine. Fasolea, nelipsită de pe mesele de post are în primul rând calitatea de a fi… foarte gustoasă. Conține proteine, minerale și B-uri, este hipoglicemiantă și taie pofta de mâncare. La fel bobul. Lintea este și mai și. Dacă este preparată şi consumată  cu pâine integrală sau orez, proteinele pe care le conţine rivalizează cu cele de origine animală. Lintea bate recordul la conţinutul de minerale, stimulează tranzitul intestinal şi este consumatoare de calorii – altfel spus, are atât de puţine, încât simpla acţiune a mâncatului ei necesită arderea mai multor calorii decât conţine ea.

Avantaj: boabele conțin carbohidrați, este adevărat, dar sunt din cei ușor asimilabili.

√ fasolea este recomandată în dietele obezilor; o cură cu decoct preparat din trei linguri cu coji de boabe de fasole fiartă şi 750 ml de apă;

√ lintea este foarte bogată în fier, ceea ce o recomandă în dieta anemicilor, a femeilor aflate la menstruaţie sau a celor care postesc îndelungat.

Mască de faţă cu fasole albă (pentru piele fadă, obosită)

Fierbi o ceaşcă de boabe de fasole, apoi le treci prin sită. Amesteci piureul de fasole cu o linguriţă cu ulei de germeni de grâu sau floarea-soarelui şi puţină zeamă de lămâie. Aplici masca astfel obţinută şi o laşi o jumătate de oră, apoi îndepărtezi cu apă călduţă.

La capitolul „cea mai cea“, soia stă cel mai bine bine. Este cea mai importantă sursă de proteine la nivel mondial (proteinele sale sunt mult mai consumate decât cele din carne) şi cea mai importantă materie primă din lume pentru biocombustibil şi pentru furaje.

Ciupercile, pentru oase și inimă

Valorile nutritive ale ciupercilor sunt deosebite, iar gastronomii s-au întrecut în a le prepara cât mai interesant. Călugării şi măicuţele sunt mari specialişti în utilizarea ciupercilor în locul cărnii. Mai ales că, fiind bogate în aminoacizi (în special glutamat), ciupercile au un gust apropiat de al cărnii. Cu alte cuvinte, au gustul şi toate celelalte calităţi ale cărnii, dar le lipseşte mult hulitul colesterol.

Avantaj: un consum constant de ciuperci te fereşte de obezitate, implicit de diabet şi boli cardiovasculare. Lipsa colesterolului face ca vasele de sânge să funcţioneze optim.

√ conţin seleniu – mineral foarte important şi antioxidant puternic, care protejează celulele de atacul radicalilor liberi.

√ conțin vitamina D: nici o altă legumă sau fruct nu se poate lăuda cu asta! Iar vitamina D este, aşa cum ştim, foarte importantă în fixarea calciului.

Murate, marinate sau chiar crude, ciupercile îşi păstrează toate proprietăţile nutritive. 

 

Mare atenţie!

Chiar dacă eşti sigură că ştii să deosebeşti ciupercile comestibile de cele otrăvitoare, e bine să cumperi ciuperci din locuri sigure, nu să le culegi singură din pădure sau să le achiziţionezi de pe marginea drumului! Este de ajuns o ciupercă otrăvitoare ca să strice un sac, iar intoxicaţiile cu ciuperci pot fi foarte periculoase, cauzând de la greţuri, vărsături, ameţeli, tulburări de vedere, dureri abdominale puternice până la blocaje renale. Mai mult, chiar şi ciupercile comestibile devin toxice dacă sunt păstrate în condiţii improprii.

Nuca, pentru inimă și creier

Dintre fructe, nuca are cel mai mare conţinut în cupru şi zinc; în plus, conţine potasiu, magneziu, fosfor, sulf, fier, calciu, vitaminele A, B, C, E, P. Miezul de nucă conţine şi melatonină, un hormon care reglează ritmul somn-veghe, şi este un redutabil antioxidant. Nucile conţin cam tot atâtea proteine precum carnea; de aceea sunt recomandate celor care vor să mănânce carne mai puţină, de aceea perosoanele care ţin post le folosesc chiar ca înlocuitor al cărnii (ardeii umpluţi cu un amestec de orez, nucă măcinată şi ceapă sunt absolut delicioşi, spre exemplu).

Avantaj: pe termen lung şi mâncate în cantităţi rezonabile (nu mai mult de 40 g/zi)Ș

√ reduc nivelul colesterolului;

√ creşte elasticitatea vaselor de sânge şi se reduce incidenţa depozitelor de grăsimi în artere;

√ scade considerabil riscul de boli cardiovasculare.

Dacă mănânci de câteva ori pe săptămână nuci (câte un pumn, nu mai mult), reduci la jumătate riscul de atac de cord.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.45/16.11.2017
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay

Comments

comments

Leave a Reply