Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Nutritie > Lecitina – ce este și la ce folosește

Lecitina – ce este și la ce folosește

Lecitina este o grăsime necesară tuturor celulelor din organism, contribuie la construirea membranei acestora și împiedică oxidarea. 

Corpul sintetizează fosfatidilcolina din alimente în colină și fosfați, producând astfel lecitina. Dar ea nu se găsește doar în hrană, fiind secretată în mod natural de ficat și bilă pentru a metaboliza grăsimile.

Proprietăți

Lecitina are un rol esențial în sinteza vitaminelor, în special A, D, E și K, și a mineralelor. Totodată, este vitală pentru dezvoltarea și sănătatea celulară întrucât se asigură că toate celulele primesc nutrienții necesari. Fiind o fosfolipidă, lecitina asigură suplețea și permeabilitatea celulară, participând la hidratarea pielii. Fiind o substanță nutritivă pentru toate celulele, în lipsa ei, scade capacitatea organismului de a produce celule noi și, pe cale de consecință, de a se regenera. Lecitina este de o importanță vitală pentru sănătatea și structura sistemului nervos: circa 30 procente din creierului sunt alcătuite din lecitină.

Există studii care atestă rolul lecitinei în atenuarea anumitor probleme de sănătate: scade colesterolul rău, îmbunătățește funcția creierului, inclusiv memoria, previne maladia Alzheimer, diminuează unele tulburări neurologice, ajută sistemul imunitar, susține funcționarea optimă a inimii și a ficatului (ficat gras, ciroză, hepatită acută și cronică), contribuie la reducerea pietrelor biliare și la echilibrarea digestiei, atenuează simptomele colitei ulcerative (boală inflamatorie digestivă), accelerează arderile, fiind un aliat al persoanelor supraponderale. După administrarea a 350 mg de lecitină zilnic timp de o lună, conform unui studiu, se înregistrează efecte pozitive în privința memoriei de lungă durată.

Doza zilnică

Simptomele deficitului de lecitină variază de la schimbări insesizabile, precum lapsusurile, la semne mai severe, ca intoleranța la grăsimi, durerile musculare, slăbiciunea membrelor, bursita, problemele hepatice, renale și hipertensiunea. Fiindcă lecitina este produsă în mod natural de organism, nu ai de fapt nevoie de suplimente, mai ales că poți s-o preiei din diverse alimente.

Deși nu există o doză zilnică recomandată oficial, sunt cercetări care arată că necesarul pentru femei ar trebui să fie de 425 mg, iar pentru bărbați, de 550 mg. Suplimentele cu lecitină trebuie administrate la recomandarea unui specialist, întrucât, în cantități prea mari, lecitina dă tulburări gastrointestinale (disconfort abdominal, senzație de greață, balonare, diaree, transpirație). Suplimentele nu sunt indicate bebelușilor, gravidelor sau mamelor care alăptează. Totodată, cei ce suferă de depresie sau tulburări renale ori hepatice trebuie să ceară sfatul medicului înainte să ia lecitină.

Cele mai bune surse

Alimentele cele mai bogate în colină au, de asemenea, un nivel ridicat de lecitină. Cele mai valoroase surse de lecitină sunt de origine animală:

gălbenușul, ficatul, creierul, laptele, peștele, carnea de pasăre, carnea roșie. De exemplu, un ou mare conține 126 mg de colină. Chiar dacă oul este recunoscut ca având o concentrație ridicată de colesterol, vestea bună este că lecitina din ou îl absoarbe pe cel rău și îl crește pe cel bun, mecanism pus pe seama grăsimilor polinesaturate din lecitină.

Creveții sunt în topul alimentelor ce conțin multă lecitină – o porție de 100 g furnizează circa 140 mg. Peștele este și el o sursă valoroasă: 150 g de cod conțin 140  mg de colină, iar somonul are circa 120 mg. Un pahar cu lapte furnizează în jur de 40 mg, dar surse la fel de bune sunt și lactatele – iaurt, brânzeturi. Surse vegetale de lecitină găsești în semințe, alune, germeni de grâu, măsline, avocado, varză albă, varză-de-Bruxelles, broccoli, conopidă, spanac, unt de arahide. Desigur, soia este una dintre cele mai importante surse de lecitină – un pahar cu lapte de soia furnizează în jur de 90 mg. Aceeași cantitate de lecitină o conțin 200 g de fasole boabe.

Alte proprietăți

Ca aditiv alimentar, lecitina este folosită pe post de emulgator de grăsimi, fiindcă ajută grăsimile să se combine cu apa; ca atare, este frecvent utilizată la fabricarea margarinei și a ciocolatei. Lecitina este folosită în mod similar și la aluaturi ori alte produse de patiserie. Cu toate că lecitina este prezentă în ouăle întrebuințate în producție, lecitina suplimentară reduce riscul separării ingredientelor. Este folosită și ca înlocuitor al grăsimilor sau ouălor la prepararea acestor produse de patiserie.

Înghețata, bomboanele sau dressingurile pentru salate conțin adeseori lecitină. Deși, când a fost descoperită, lecitina era folosită doar din gălbenuș, cea din aditivii alimentari moderni este derivată în special din ulei de soia, ca sursă primară, fiind denumită pe etichetă lecitină din soia, precum și din floarea-soarelui. Pentru că ține legate ingredientele, lecitina mai are rolul de a conserva alimentele și a prelungi viața la raft a produselor congelate, a celor de panificație și a gumei de mestecat. O altă întrebuințare este aplicarea unui înveliș ce conține lecitină pe bomboane sau produse similare, fiindcă împiedică lipirea lor unele de altele.

Știai?

Lecitina (gr. lekithos, „gălbenuș“) se găsește în membrana celulară a tuturor organismelor vii, inclusiv în vegetale, fiind prezentă în țesuturile plantelor.

Lecitina este o sursă majoră de colină, substanță deosebit de importantă pentru numeroase funcții cerebrale, printre care memorarea. Când concentrația acesteia crește, memoria și puterea de concentrare sunt mult mai bune.

1850 este anul când chimistul Theodore Gobley a izolat lecitina din gălbenuș. Ulterior, cercetările lui s-au concentrat pe alte surse animale: peștele, carnea de pui și organele.

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.18/05.05.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns