Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Nutritie > Mituri celebre despre alimente si realitatea socanta din spatele lor

Mituri celebre despre alimente si realitatea socanta din spatele lor

Vorbim despre cateva mituri despre alimente care mertita titulatura de mituri celebre si-ti dezvaluim realitatea socanta din spatele lor. Cu alte cuvinte realitatea este ceva mai complexa decat pare la prima impresie, iar adevarul mai greu de „citit”.

Este foarte bine daca alimentatia sanatoasa este o preocupare inclusa in viata de zi cu zi. Acesta este primul pas. Al doilea pas, la fel de important, este capacitatea de a face diferenta intre mit si adevar. La acest din urma aspect punem si noi, umarul si incercam sa demontam mituri celebre si sa scotem la lumina adevarul. Exact acestea este si scopul acestui articol care te va surprinde!

Poti sa slabesti daca eviti anumite alimente. Fals! Pierderea in greutate nu are loc daca mananci mai des anumite alimente sau daca eviti altele si nu exista nici o combinatie miraculoasa de alimente care sa te ajute in acest sens. Singura regula de baza in ceea ce priveste slabitul este sa mananci mai putine calorii decat arzi in timpul activitatilor pe care le ai zilnic. Dietele proteice, dietele care se bazeaza in principal pe grasimi sau dietele hidrice care sunt toate diete disociate produc scadrea in greutate, dar dau peste cap metabolismul, suprasolicita ficatul, rinichii si pancreasul. In cursul unei diete care urmareste scaderea in greutate regula fundamentala este reducerea caloriilor zilnice, o alimentatie echilibrata si diversificata, alegerea alimentelor care contin nutrienti si putine calorii (vegetale, cereale integrale, carne slaba) si evitarea (dar nu eliminarea), zaharurilor.

Dieta Atkins, dieta keto, de exemplu, si in general toate dietele care se bazeaza pe consumul preponderent al proteinelor si grasimilor, se bazeaza pe consumul alimentelor satioase ceea ce te face sa nu poti manca mult, in orice caz nu mai mult decat arzi zilnic. Cea mai buna regula, care ar trebui respectata toata viata, este sa mananci moderat indiferent de tipul alimentelor alese. Orice alta abordare intra in categoria mituri celebre.

Omul a fost vegetarian la origini. Aceasta este argumentul principal al vegetarienilor. Si este fals! Adevarul este ca in urma cu cel putin un milion de ani stramosii omului consumau carne, de cele mai multe ori prajita, iar antropologii sunt unanimi in a afirma ca omul nu ar fi evoluat, daca nu ar fi consumat constant carne si daca s-ar fi multumit sa consume fructe si vegetale. Date recente arata ca omul preistoric era un mare consumator de carne inca de acum 2,5 milioane de ani. Veganismul (respingerea nu doar a carnii, ci a oricarui produs animal) este un concept inventat in anii ’40 de catre englezul Donald Watson, un vegetarian declarat, care a decis sa duca modul lui de alimentatie la un nivel aproape fanatic.

Glutamat monosodic este daunator si trebuie eliminat din alimentatie. Da, este adevarat glutamatul monosodic este un aditiv alimentar, folosit frecvent in alimentele procesate si cu efecte nocive. Putina lume stie ca exista alimente care contin in mod natural glutamat monosodic. Carnea, alte alimente care contin proteine in afara de carne (fasolea, ciupercile), dar si rosiile, produsele pe baza de grau (painea, pastele fainoase), toate au concentratii ridicate de glutamat monosodic natural. Europenii si americanii consuma zilnic un gram, in medie, de glutamat monosodic, din surse naturale.

Eliminarea grasimilor din alimentatie este daunatoare. Adevarat! Orice alta abordare intra in categoria mituri celebre si daunatoare. Eroarea vine din legatura care exista intre colesterolul rau si bolile de inima. HDL (colesterolul „bun”) si LDL (colesterolul „rau”) sunt de fapt lipoproteinele care contin exact acelasi tip de colesterol. HDL (lipoproteine cu densitate mare), este tipul de colestrol stocat in tesuturi, mecanism folosit de organism pentru reducerea fluxului de colesterol din sange. LDL (lipoproteine cu densitate scazuta) este colestrolul care se afla in circulatie si care este folosit in procesele metabolice naturale ca sursa de energie sau ca precursor pentru hormoni. Studiile au aratat ca o dieta bogata in grasimi determina o crestere a colesterolului total, in sange.

In realitate, studii temenice au dovedit ca o dieta saraca in grasimi saturate nu determina o scadere a incidentei bolilor de inima in cazul celor care au o greutate corporala normala. Din anii 1970 si pana in prezent consumul de grasimi s-a redus in medie cu 10% pe persoana. Incidenta obezitatii a crescut cu un procent de 10-15%. Concluzia este ca o dieta cu un aport normal de grasimi ofera o confortabila senzatie de satietate si alte beneficii sanatatii: piele hidratata, tonus psihic si un echilibru mult mai clar al hormonilor, scrie listverse.com.

Articol exclusiv online
Text: Otilia Ignat
sursa foto: StockSnap.io

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus