Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Nutritie > Mituri și obiceiuri alimentare sub lupă

Mituri și obiceiuri alimentare sub lupă

Citim aproape zilnic „ studii“ despre anumite alimente și diete-minune. Frecvent, informațiile sunt confuze și chiar contradictorii. Sub acest asediu informațional, e tot mai greu să ținem calea dreaptă.

Mediul online este plin de păreri despre „alimentația corectă“. Unele avizate, altele care fac referire la instituții cu nume pompoase, dar care nu au acoperire științifică. Obezitatea este în continuă creștere pentru că suntem din ce în ce mai sedentari și mâncăm de plăcere, iar unu din patru copii este obez în România și cel mai des cauza ține de obiceiurile alimentare ale familiei. Doamna dr. Simona Tivadar, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, ne ajută să facem lumină în noianul de clișee, mituri, diete la modă și obiceiuri alimentare nesănătoase.

Obiceiurile alimentare formate în copilărie (mai) pot fi ele corectate la vârstă adultă?

Studii în acest sens nu există, însă au fost școli elementare experimentale în care elevilor li s-au predat cursuri de stil sănătos de viață: cum se mănâncă corect, educație împotriva abuzului de alcool, împotriva consumului de droguri, de tutun și promovarea efortului fizic. După ce au terminat liceul, s-a constat că mult mai puțini dintre ei erau obezi, fumători sau consumau în exces alcool. În plus, ceea ce învățaseră la școală se propagase și în familiile acestora și se schimbaseră unele obiceiuri alimentare în bine.

Este zahărul nociv, chiar dacă îl consumăm ocazional? Le dăm copiilor dulciuri sau nu?

Omul este o mașinărie care funcționează cu glucoză și oxigen. Un copil care a avut acces nelimitat la sertarul cu dulciuri are cel mai prost obicei care există. Consider că până la trei ani nu ar trebuie date deloc dulciuri, eventual prăjituri făcute în casă și foarte puțin îndulcite, dar nu dulciuri concentrate. Niciun fel de sucuri, nici măcar de fructe, așa cum spune și Asociația Americană de Pediatrie. Și după aceea să fie date de către părinți doar ocazional. Un copil are nevoie de un dulce atunci când urmează să facă un efort fizic intens. Altfel, nu are nevoie de zahăr sau miere. Mierea este considerată în mod eronat ca fiind complet inofensivă. Există această confuzie că naturalul este sănătos și că tot ce nu-i natural e toxic. Siropurile de agave, arțar sunt considerate minunate, dar sunt exact același lucru: zaharuri.

De ce sunt așa de mulți copii obezi în prezent? Care sunt principalii vinovați? Pot ține copiii diete de slăbire sau trebuie corectat doar stilul de alimentație?

Ce mănâncă un copil este responsabilitatea adultului, iar dacă un copil e obez, vina este a părinților sau a bunicilor, dar cura de slăbire pentru cei mici este un act medical. Obezitatea este considerată boală de către OMS. Un copil obez trebuie evaluat endocrinologic, medical, pentru că poate fi vorba și de o afecțiune care însoțește obezitatea, trebuie făcută ancheta alimentară și apoi trebuie învățați părinții cum să-l hrănească. Copiii suportă foarte ușor orice fel de restricție dacă li se explică. Pot exista proteste o zi sau două, dar, dacă înțeleg că este spre binele lor, vor accepta.

Sunt la modă curele de detoxificare. Sunt ele utile?

Povestea toxinelor în cele mai multe cazuri este doar o modă și e legată de chemofobia unor oameni. Totul în jurul nostru este chimie și din anul 1600 știm că doza face otrava, la absolut orice! Apa înseamnă chimie. La un moment dat, se spunea despre monoxid de dihidrogen, care e apă, că este o chimicală care este peste tot și ne omoară. Substanțele toxice pe care un om le ingerează de-a lungul vieții sale pot să dea intoxicații acute care sunt situații de urgență și se tratează la terapie intensivă ori intoxicații cronice. Dar pentru acestea există în medicină o specialitate numită toxicologie, cu analize și tratamente specifice. Dar detoxul acesta la modă nu ne scapă de toxine, organismul face singur asta în mod natural. Ba, mai mult, dacă mâncăm multe verdețuri care provin dintr-un sol contaminat cu o anumită substanță, fie din pânza freatică, fie din apa cu care udăm plantele, fie din îngrășăminte, putem face o intoxicație.

Smoothie-urile sunt astăzi suite în topul alimentației sănătoase, mai ales pentru copii. Pe bună dreptate?

Asociația Medicală de Pediatrie a fost foarte clară în acest sens: nu se dau niciun fel de sucuri sau smoothie-uri copiilor din clipa în care pot să mestece fructele și legumele în cantitate suficientă. Sau poate doar în situații speciale sau ocazional, când copilul nu poate să mănânce.

Ce sucuri sunt bune pentru sănătate? Ce puteți spune despre limonadă?

O istorie întreagă oamenii au băut apă, ceai și, eventual, alcool. Apa cu lămâie nu are proprietăți vindecătoare, dar mulți beau apă cu felii de castrateve, ghimbir, căpșune, lămâie, astfel încât apa să aibă o aromă. Problema este dacă pui îndulcitori – și ce fel de îndulcitori folosești. Dacă adaugi miere, zahăr, sirop de agave sau arțar, atunci pui calorii din carbohidrați și e cu totul altceva când adaugi un îndulcitor artificial: are gust dulce, dar are mult mai puține calorii decât zahărul și nu-ți atacă dinții.

Bețele de morcov, țelină sau ardei gras sunt gustări sănătoase?

Sigur. Trebuie să mâncăm între mesele principale o gustare, care poate fi un fruct, o legumă, un iaurt, un chefir.

Avem nevoie de lapte la vârsta adultă sau putem lua calciu și din alte alimente?

Da, avem. Nu sunt multe alimente care să asigure calciul de care avem nevoie. Omul trebuie să bea lapte și să mănânce lactate.

Oul este sănătos?

Oul are colesterol pentru că gălbenușul are colesterol, indiferent de ce fel de ou vorbim. Colesterolul ne este necesar. El este baza pentru sinteza lecitinei de care avem nevoie pentru sănătatea creierului. Din colesterol se face testosteronul, care este vital și pentru femei, și pentru bărbați. Femeile sunt infertile dacă au un nivel prea mic sau prea mare de testosteron, deși mulți cred că el este un hormon eminamente masculin. Oul este sănătos, dar cantitatea face diferența – așa cum spuneam, doza face otrava.

 

Citește și:

Articol preluat din ediția de iunie 2018 a revistei Femeia.
Autor: Luminița Tăbăran
Foto: pixabay

Comments

comments

Lasă un răspuns