Pro și contra vaccinare

Printre multele bătălii care se desfășoară astăzi pe teritoriul României se numără și cea legată de vaccinarea copiilor.

Părinți pro și contra vaccinării sar unii la beregata celorlalți, aruncă unii în alții cu studii și articole de pe internet, cu părerile unor persoane devenite lideri de opinie peste noapte, cu recomandări de medici tradiționaliști sau nonconformiști. Nici statul nu este cel mai parolist furnizor de vaccinuri gratuite (incluse în schema recomandată de imunizare), cu problemele sale financiare și cu luptele intense ale companiilor farmaceutice de a participa la licitațiile pentru asigurarea acestor vaccinuri.

În acest timp, la granița de nord a țării au apărut cazuri de poliomielită (considerată eradicată în România în 2002), urmează să adoptăm mii de refugiați care n-au trecut prin aceeași schemă de vaccinare ca populația României, iar nivelul de vaccinare pentru întreaga țară se apropie vertiginos de limita de siguranță recomandată de Organizația Mondială a Sănătății din cauza bătăliilor și problemelor menționate mai sus. Apropo de OMS: conform acestei organizații, România face parte din grupul țărilor care poartă stigmatul riscului ridicat de apariție a poliomielitei prin virus provenit din alte țări, unde boala nu a fost eradicată încă. În altă ordine de idei, vaccinarea în București a scăzut cu 19% în 2014 față de anul anterior. Pe fondul acestor realități, statul român decide să pună cap la cap un proiect de lege pentru introducerea obligativității vaccinării.

Părinții copiilor nevaccinați pot fi puși sub acuzare

La ora când scriu aceste rânduri, acest proiect de lege e pe cale să intre în dezbatere publică. Site-ul de știri Hotnews a avut posibilitatea să consulte documentul și a publicat în exclusivitate un articol în care spicuiește din acest proiect atât de controversat; iată câteva dintre prevederile supuse dezbaterii publice:

• în România vor deveni obligatorii următoarele vaccinuri: împotriva hepatitei B, difteriei, tetanosului, pertussisului, poliomielitei, rujeolei, oreionului, rubeolei și formelor grave de tuberculoză (BCG);
• înscrierea copiilor la grădinițe și școli (de stat sau private) se va face numai după ce părinții prezintă dovada vaccinării complete a copilului cu această schemă obligatorie, făcând excepție copiii pentru care se poate prezenta dovada contraindicațiilor medicale definitive pentru anumite vaccinări;
• grădinițele și școlile care acceptă înscrierea copiilor nevaccinați vor fi amendate cu sume între 5.000 și 10.000 de lei;
• medicii de familie și cei implicați în activitatea de vaccinare care nu respectă prevederile legale vor fi amendați, la a treia abatere, cu sume cuprinse între aceleași limite;
• efectele invalidante provocate de vaccinuri vor fi compensate, dacă aceste efecte pot fi dovedite prin relații de cauzalitate confirmate de o comisie științifică;
• părinții copilului nevaccinat până la trei ani pot fi cercetați de către instituțiile abilitate pentru infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului;
• Ministerul Sănătății va fi obligat să asigure resursele financiare pentru achiziționarea vaccinurilor și transportul acestora până la medici și de a lua măsuri de evitare a schimbării frecvente a producătorilor de vaccinuri pentru cel puțin patru ani;
• Ministerul Sănătății va fi obligat să comunice către medici și populație apariția oricăror modificări în calendarul de vaccinare cu cel puțin șase luni înainte de aplicarea lor.

Repet: acesta este doar un proiect de lege, supus dezbaterii publice. Ce va rămâne din el se va vedea după un timp mai lung sau mai scurt, în funcție de interesele părților implicate: statul, producătorii de vaccinuri, societatea civilă, sistemul medical etc.

În acest context al reașezării feno­menului de vaccinare în România, îți prezentăm câteva păreri pro și contra acestui tip de imunizare.

Ce spun mamele

Mădălina Zaharia, mama lui Luca (9 ani) și a lui Patrick (5 ani)

.„Când Luca avea un an și vreo două luni, după vaccinul opțional ROR, ultimul pe care i l-am făcut, i-a apărut o erupție pe tot corpul. M-am dus cu el la medic să întreb ce poate fi și nu a știut să îmi explice. Probabil o reacție adversă. Apoi, din nou, la doi ani și câteva luni, venise momentul să-i fie administrat vaccinul antihepatită virală A. Pentru că am întârziat câteva zile, am fost anunțați că se schimbase schema și că vaccinul nu se mai făcea la doi ani, ci la patru. Atunci am început să îmi pun întrebări, am început să mă documentez și să văd că, în zelul meu de a-i fi bine copilului, îi făcusem cel mai mare rău. În loc să îi las sistemul imunitar să se formeze și să se antreneze, alesesem să îi bag un cocteil nesigur de virusuri și substanțe periculoase direct în sânge. Patrick, al doilea copil, n-a fost vaccinat decât în maternitate, pentru că pe atunci nu îți cerea nimeni acordul pentru aceste proceduri. Să vă spun că în prezent am cei mai sănătoși copii din parc? Nu se îmbolnăvesc, nu le curge nasul și nu tușesc cât e iarna de lungă. Da, sunt o mamă fericită și la fel sunt și copiii mei.“

Raluca Gârban, mama lui Rareș (3 ani) și a Ilincăi (4 luni)

„Există o schemă recomandată de vaccinuri pentru copii și consider că această schemă a fost întocmită cu cap. Nu doresc pentru copiii mei să treacă printr-o suferință pe care noi, părinții, am fi putut s-o evităm printr-o simplă vaccinare. Nu trebuie să te lași influențat când vine vorba de acest subiect. De ce oare în majoritatea țărilor vaccinurile DTP (difterie, tetanos, pertussis), antihepatită B, antimeningococic, antipneumococic se fac, doar că diferă vârsta de vaccinare? Având în vedere că oamenii circulă peste tot în lume, putem deveni ușor victime. Vaccinarea oferă protecție nu doar ție ca individ, ci și colectivității în care îți duci viața. În urma fiecărui vaccin efectuat, copiii mei n-au avut nici măcar febră, nici vreo altă reacție adversă. Dar am trecut prin situații când alți copii, nevaccinați, le puteau transmite boala și lor. De exemplu, singurul vaccin opțional pe care l-am făcut copiilor mei este cel împotriva rotavirusului. Băiețelul meu, fiind vaccinat, a fost singurul din grupă la creșă care a trecut cu bine peste episoadele de diaree și deshidratare ale colegilor din grupă.“

Ce spune medicul

Dr. Iolanda Vivisenco, medic specialist pediatrie, doctor în medicină, Centrul Medical Medsana

Care este poziția dvs. în ceea ce privește vaccinarea copiilor?

Vaccinările reprezintă la ora actuală cea mai bună metodă de prevenire a unor boli de natură infecțioasă. Vaccinurile incluse în programul național sunt gratuite și obligatorii pentru toți copiii, deoarece ele previn apariția unor boli foarte grave și potențial fatale. Nu există argumente întemeiate din partea unui părinte care decide să își expună copilul unor astfel de riscuri. Cel mai adesea, refuzul vaccinărilor derivă dintr-o lipsă de informare sau, mai bine zis, din dezinformare. Rolul medicului este de a le explica pe înțelesul lor care sunt beneficiile și riscurile vaccinurilor, misiune deloc ușoară în fața unor părinți deja bombardați de o multitudine de informații fără fundament științific care circulă liber, îndeosebi pe internet.

Cât de întemeiată este teama de epidemii în condițiile nevaccinării? Vaccinarea în masă a populației are ca scop ținerea sub control a unor boli infecțioase deosebit de grave. Pe măsură ce tot mai mulți copii rămân nevaccinați, apar din ce în ce mai multe cazuri care se pot constitui în focare de boală și, ulterior, în epidemii. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că vaccinarea eficientă presupune acoperirea a peste 95% din populația unei țări; or, în România, de câțiva ani acest procent a scăzut sub 90% și chiar sub 70% pentru anumite vaccinuri, cum este cel împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului.

Cât de mult rău pot face vaccinurile?

Majoritatea vaccinurilor sunt sigure și bine tolerate de copii. Ocazional, administrarea poate fi urmată de reacții adverse care, deși neplăcute, dispar de la sine la scurt timp după administrarea vaccinului. Excepțional, pot apărea reacții severe neurologice sau alergice, care necesită intervenție medicală de urgență și contraindică administrarea pe viitor a respectivului vaccin. Una dintre cele mai cunoscute informații eronate despre vaccinări este legată de relația dintre vaccinul trivalent pentru rujeolă, rubeolă și oreion (MMR sau ROR în română) și apariția autismului. Totul pornește de
la un articol publicat în 1998 într-un jurnal medical de prestigiu de către dr. Andrew Wakefield, care, pornind de la afirmațiile unor părinți, spunea că ar exista o legătură între vaccinarea MMR și apariția simptomelor de autism. Această afirmație a stârnit o furtună în lumea medicală și farmaceutică, ulterior fiind făcute numeroase raportări care infirmă acest fapt.

Mamele care au refuzat vaccinarea copiilor lor susțin că aceștia nu s-au îmbolnăvit atât de des precum cei vaccinați. E posibil așa ceva?

Se creează o mare confuzie între bolile severe cărora li se adresează vaccinările curente și episoadele infecțioase pe care le traversează majoritatea copiilor în primii ani de viață. Felul în care reacționează fiecare organism în parte în lupta cu germenii patogeni din mediu ține de bagajul genetic, de gradul de maturizare al sistemului imun. Vaccinurile administrate nu deprimă imunitatea decât temporar, pe o perioadă scurtă după administrare, exact așa cum o răceală obișnuită scade imunitatea în perioada de boală și de convalescență.   

dr. Raed Arafat, secretar de stat MAI, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă

„Dacă astăzi nu mai vedem copii afectaţi de unele boli grave este tocmai datorită vaccinurilor. Nu cred că trebuie să aşteptăm să reapară afecţiunile pe care le consideram eradicate pentru a înţelege utilitatea vaccinurilor. De aceea, sursele de informaţii cele mai sigure şi credibile ar trebui să fie medicii. Ei trebuie să ofere corect şi la timp informaţii, pentru ca rata de vaccinare să revină la nomal. Doar aşa părinţii pot lua decizia în cunoştinţă de cauză. Ceea ce se întâmplă acum în Europa şi la graniţele României ne arată, încă o dată, cât de importantă este imuniza­rea. Faptul că poliomie-lita, o boală extrem de gravă, a ajuns la graniţa României este o problemă. De exemplu, acoperirea cu vaccinul antipolio a scăzut în Siria de la 99% la doar 50%. Dar, este important de spus, nu trebuie să-i învinovăţim pe refugiaţi. OMS a atras atenţia că aceștia nu reprezintă risc de epidemii sau pandemii, ci doar că ţările în care ajung trebuie să aplice măsurile necesare de sănătate publică; riscul poate apărea când în ţara respectivă oamenii nu se vaccinează, acest risc fiind prezent permanent şi nu numai din cauza unui aflux de refugiați. Recomandarea mea către populație este să respecte schemele de vaccinare. De menţionat este că mai multe ţări au o parte din vaccinuri în regim obligatoriu!“

Citește și:

Vaccinuri pentru adulţi

Catina, vaccinul natural

Vaccin antigripal: da sau nu?

Articol preluat din ediția de noiembrie 2015 a revistei Femeia.

Autor: Georgiana Idriceanu

Foto: Guliver/Thinkstock

Comments

comments