Strănut, tuse, dureri în gât. Să fie răceală sau gripă? Cunoașterea diferențelor dintre aceste două afecţiuni cu manifestări asemănătoare te ajută să iei măsuri adecvate pentru combaterea fiecăreia în parte.
E important să nu confunzi gripa cu o simplă răceală ori cu banala durere în gât apărută după ce ai savurat o băutură rece. Răceala şi gripa sunt, de fapt, două tipuri de viroză respiratorie, fiecare cu particularităţi aparte.
Deosebiri evidente
# Debut. Spre deosebire de răceală, situaţie în care simptomele apar una după alta – întâi oboseală, strănut, dureri de cap şi, posibil, dureri în gât, apoi secreţii nazale, febra lipseşte sau atinge valori puţin ridicate, cel mult 38°C –, gripa debutează brusc şi evoluează extrem de repede: frisoane, febră peste 38,5°C, puternice dureri de cap, în gât, musculare şi de articulaţii, tuse seacă, senzaţie de sfârşeală. Durerile musculare, ce pot fi prezente şi în răceală, în cazul gripei sunt mult mai accentuate, iar frisoanele sunt însoţite de dureri abdominale şi de oase, lipsa poftei de mâncare, senzaţie de usturime a ochilor, eventual greaţă sau vomă.
# Durată. Răceala nu ține mult, recuperarea fiind posibilă frecvent în mai puţin de șapte zile. Imediat ce detectează prezenţa intrusului, sistemul imunitar contraatacă şi produce anticorpi pentru a-l distruge, câştigând în scurt timp bătălia. Gripa, pe lângă faptul că te poate ţintui la pat zile întregi, e de durată − spre exemplu, tusea poate persista chiar şi două luni.
# Agenţi provocatori. Răceala este provocată de alte tipuri de virusuri decât gripa. Prima este cauzată de rinovirusuri care afectează nasul, gâtul sau căile respiratorii superioare, iar gripa − de virusul gripal, mult mai agresiv, extenuant şi greu de biruit.
# Perioada din an. Dacă de răcit poţi oricând, chiar şi vara, cu virusul gripal te întâlniești în special din noiembrie până în februarie, perioada epidemiilor, în sezonul rece sistemul imunitar fiinde slăbit, condiție ce ne face mai expuşi agresivităţii virusurilor.
Ce-i de făcut
Deși nu există medicamente care să neutralizeze acţiunea virusurilor − în plus, ştii că răceala îşi va urma cursul fie că o tratezi sau nu −, dacă iei măsuri imediat ce observi simptomele, fie că e vorba de răceală sau de gripă, e foarte posibil nu doar să le faci faţă mai ușor, ci şi să le scurtezi durata. Toate tipurile de terapie se limitează la întărirea sistemlului imunitar şi diminuarea simptomelor.
# Paza bună. Preventiv, n-ar fi rău să introduci în dietă cât mai mult usturoi şi ceapă. Asemenea ingrediente te feresc de complicaţiile bacteriene ale răcelii şi gripei.
# Răsfaţă-te cu citrice. Foarte bogate în vitamina C, prin stimularea sistemului imunitar, citricele sunt un aliat de nădejde în lupta cu răceala şi gripa, precum şi în prevenirea lor.
# Ia analgezice. Te ajută în alinarea durerii şi reducerea febrei.
# Fă inhalaţii. Sunt indicate pentru desfundarea nasului şi dezinflamarea mucoaselor, întrucât utilizarea repetată a picăturilor şi spray-urilor nazale poate avea urmări nedorite, recomandate fiind doar pe o scurtă durată.
# Consumă ghimbir. Asemenea chimenului şi coriandrului, ghimbirul proaspăt stopează agenţii patogeni, favorizează transpiraţia, reduce febra.
# Bea multe lichide. E important să le înlocuieşti pe cele pierdute prin transpiraţie.
De reținut. Infecţiile respiratorii, printre care şi răceala, nu se tratează cu antibiotice, acestea neavând vreo influenţă asupra virusurilor, ci doar a bacteriilor.
Atenţie la complicaţii!
Ai răcit, aşa că te-ai doftoricit în fel şi chip, doar că febra nu cedează şi au apărut alte neplăceri. E foarte posibil să fi ajuns la complicaţii, boli mult mai serioase, şi va trebui să consulţi medicul de familie. Printre cele mai frecvente complicaţii ale răcelii se numără sinuzita şi afecţiunile urechii, iar ale gripei − exacerbarea astmului bronşic, bronşita, pneumonia, meningita, precum şi agravarea bolilor cardiovasculare, renale, hepatice şi pulmonare, a diabetului.
Când mergi la medic
Dacă bănuieşti că te-ai procopsit cu o răceală, vizita la medic devine obligatorie când faci febră mare în timp foarte scurt, iar dificultăţile în respiraţie, cauzate de obstrucţia căilor nazale, se transformă în insuficienţă respiratorie, când apar complicaţii sau suferi de astm. E posibil să nu fie vorba de răceală, ci de o afecţiune mult mai serioasă. Dacă febra este mare, e posibil să fie vorba de amigdalită, care se manifestă în paralel cu răceala, durerile în zona frunţii, obrajilor şi ochilor pot fi indiciul unei sinuzite, durerile puternice de urechi pot fi provocate de otită medie,iar tusea iritativă însoţită de febră mare este deseori indiciul bronşitei.
Dacă de răceală te poţi îngriji singură, de gripă nu ai cum scăpa fără ajutorul medicului. Aşadar, doar el îţi va prescrie un tratament pe care să-l urmezi cu stricteţe. Cu cât mai repede, cu atât mai bine!
Când printre simptomele răcelii se numără şi febra, chiar dacă nu trece de 38°C, medicii o numesc infecţie gripală − din cauza ei, nu puţini sunt cei care confundă inofensiva răceală cu gripa virală, situaţie în care temperatura corpului este de cel puţin 38,5°C, cu acţiune mult mai agresivă asupra organismului.
Citește și:
- Mituri despre raceala si cateva sfaturi bune
- Fără stres când răcești
- Cele mai bune alimente anti-raceala
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr48/01.12.2016
Autor: Olga Sveduneac
Sursa foto: 123RF