90% din vizitele la medicul de familie au ca motiv apariția unor afecțiuni cauzate de stres. Iar tensiunea la care suntem supuși zilnic are același efect dăunător asupra organismului ca fumul de țigară pe care-l inhalăm indirect.
Știați că numărul cel mai mare de infarcte are loc luni dimineața? Se pare că acesta e momentul în care dispare relaxarea de peste weekend și se instalează bine mersi stresul unei noi săptămâni pline de responsabilități și termene limită. De câte ori nu ni se întâmplă ca numărul de opt ore de lucru să se prelungească de fapt până seara și să reducem astfel timpul petrecut cu familia și prietenii sau practicând un hobby?! Astfel de obiceiuri nu fac decât să crească nivelul stresului pe care îl resimțim zi de zi. Un studiu realizat destul de recent a ajuns la concluzia că stresul profesional este la fel de periculos ca fumatul pasiv. Considerată o adevărată epidemie la nivel global, presiunea psihică ajunge să facă ravagii asupra organismului la fel precum cele peste 250 de substanțe toxice din fumul de țigară.
Sedentarism vs substanțe chimice active
„Stăm toată ziua în fața calculatorului în loc să ne mișcăm mai mult. Iar sedentarismul, în combinație cu presiunea exterioară de a fi cel mai bun și ambiția personală de a reuși să bifăm zilnic cât mai multe sarcini, generează numeroase probleme fizice și mentale”, punctează Kathleen Hall, fondatoarea Institutului Stresului. Dintre efectele stresului enumerăm insomnia, obezitatea, hipertensiunea, depresia, bolile cardiace și reducerea speranței de viață. Prin comparație, fumatul pasiv poate declanșa cancerul la plămâni sau alte tipuri de cancer, agravează astmul și alergiile respiratorii, afectează inima și vasele de sânge și, de fapt, crește riscul de deces (prin instalarea unor boli cardiace) cu 30%! Considerat inofensiv până acum câțiva ani, fumul inhalat indirect s-a dovedit a fi aproape la fel de dăunător ca fumatul activ. Ne scurtează viața cu nouă minute la fiecare țigară consumată de cineva din preajma noastră, iar asta, din cauza conținutului său nociv: peste 4.000 de compuși chimici, dintre care nu mai puțin de 250 sunt substanțe toxice cauzatoare de boli.
Și totuși cât de stresați suntem?
Ceea ce gândim și simțim determină starea sănătății, nu există vreun dubiu în acest sens. Cu toate astea, știința nu ne ajută să măsurăm nivelul stresului, având în vedere că neliniștea, grijile pe care ni le facem sau tensiunea pe care o simțim adesea nu pot fi cuantificate cu exactitate. Însă viitorul e promițător. Cercetătorii care studiază îndeaproape stresul sunt de părere că vom purta cât de curând niște brățări cu senzori care să detecteze nivelul hormonilor de stres cortizol și adrenalină. Astfel, vom putea vedea cu ochii noștri cum prăjitura pe care abia am mâncat-o sau conversația în contradictoriu pe care am purtat-o ieri ne afectează chiar la nivel celular.
Stresul este cea mai periculoasă toxină cu care se confruntă organismul uman. Iată dovada!
| Substanțele chimice produse de corp atunci când suntem stresați influențează activitatea genelor care decid câtă grăsime să depoziteze organismul, cât de bine funcționează sistemul imunitar, cât de repede îmbătrânim și dacă vom dezvolta sau nu cancer pe viitor.
| Un nivel crescut de stres poate afecta părți esențiale ale creierului, precum cea responsabilă cu memoria, și reduce numărul de hormoni sexuali: testosteronul și estrogenul.
| De la încetinirea vindecării unei răni până la diminuarea efectului protector al unui vaccin și creșterea vulnerabilității în fața infecțiilor, stresul este imunomodulatorul perfect!
| Genele responsabile cu metabolizarea grăsimilor și detoxificarea organelor devin mai puțin eficiente din cauza stresului. De asemenea, consumăm mai multe grăsimi și zaharuri când suntem stresați, fapt ce duce la depozitarea mai multor toxine în organism.
Soluții antistres
⎫ Fă exerciții de respirație! Inspiră adânc și apoi dă tot aerul afară dacă vrei să-ți curăți plămânii și să te calmezi. Când suntem stresați, crește ritmul respirației și, pentru un efect liniștitor, trebuie să tragem aer în piept timp de patru secunde, să ne ținem respirația patru secunde și apoi să expirăm tot patru secunde.
⎫ Ai grijă la hrană! Evită să consumi dulciuri și o cantitate considerabilă de cofeină, alcool sau tutun. E de preferat să alegi gustări care să conțină nuci, fructe și brânză, ca să nu devii și mai agitată din cauza excesului de zaharuri sau energizante.
⎫ Fii activă! Plimbările nu numai că te eliberează de neliniște, dar sunt benefice și în cazul în care acuzi dureri de spate cauzate de statul pe scaun ore în șir. Nu trebuie să accelerezi ritmul, mergi fără să depui efort. Mișcarea este mană cerească pentru corp, dar și pentru minte, deoarece vei reuși să te relaxezi mai ușor.
Citește și:
Trei gesturi antristres cu efect imediat
Mănânci și nu-ți mai pasă! Alimente antistres
Articol preluat din ediția de aprilie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Alexandra Rotărescu
Foto: pixabay