Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Supărarea lasă urme

Supărarea lasă urme

Trăite timp îndelungat şi cu intensitate, nemulţumirea, furia și supărarea secătuiesc organismul de energie și îi tulbură buna funcţionare, ducând chiar la instalarea multor boli.

Te-ai gândit vreodată că, lăsând supărarea, nemulţumirile, tristeţea să te copleşească o perioadă îndelungată, îi faci un rău ireparabil propriului organism? Este convingerea cercetătorilor de la Universitatea Concordia din Montréal (Canada), potrivit căreia supărările cuibărite ani la rând în suflet ne pun în pericol starea de sănătate, slăbind sistemul imunitar, perturbând metabolismul, activitatea sistemului reproducător și a organelor interne.

Organismul, în alertă

Ce se întâmplă când te laşi copleşită de nemulţumire, supărare, furie? Pe moment, e posibil să-ţi vină să plângi, să te încrunţi şi să transpiri, să devii irascibilă. Dar, dacă tot îţi aminteşti situaţiile neplăcute prin care ai trecut, retrăindu-le cu intensitate, multe sisteme ale organismului intră în alertă: nivelul hormonilor stresului creşte și astfel se cronicizează, bătăile inimii se accelerează, iar sistemul imunitar slăbeşte. Supărările şi resentimentele înseamnă un stres puternic pentru organism. Avalanşa de hormoni ai stresului eliberaţi în sânge (adrenalină şi cortizol) perturbă grav echilibrul organismului, iar mai devreme sau mai târziu îi va afecta funcţionarea, ducând la dezvoltarea unor afecţiuni.

# Gastrită, ulcer. Supărarea şi tensiunea resimţite în timpul unui conflict, fie el unul interior, determină stomacul să secrete mai mult suc gastric decât de obicei, iar asta face ca mucoasa stomacală să se irite, ducând în timp la confruntarea cu gastrita sau ulcerul.

# Afecţiuni cardiovasculare. Studiile au arătat că persoanele care se supără des sunt mai mereu nemulţumite de ele, de ceilalţi, de circumstanţe, fiind de trei ori mai predispuse să facă infarct, întrucât sângele nu mai irigă suficient inima.

# Slăbirea sistemului imunitar. S-a constatat că pesimiştii şi anxioşii sunt mai vulnerabil în faţa infecţiilor virale şi bacteriene, vinovate de acestea fiind deseori emoţiile negative, care slăbesc considerabil forţa de apărare a organismului.

Cum te ajuţi

Este foarte important să identifici emoţiile negative care te copleşesc, să înţelegi ce anume le-a provocat şi să găseşti căi de eliberare de sub tensiunea acumulată. Mijloacele sunt cât se poate de diverse. Cum procedezi?

# Analizează-te. Încearcă să nu trăieşti obsesiv nemulţumirile cu care te confrunţi, fie ele la locul de muncă ori în familie, fiindcă te încarcă negativ, dar nici nu te amăgi. A pretinde că totul este în regulă, când de fapt eşti nemulţumită de ce ţi se întâmplă într-o situaţie sau alta, nu este o soluţie. Esenţial e să nu laşi gândurile negative să-ţi zăbovească prea mult în minte. Priveşte jumătatea plină a paharului!

# Confesează-te. Eşti stresată, îngrijorată, tristă? Evită să te izolezi, vorbește cu cei din jur despre ce simţi. E foarte sănătos să-ţi exprimi emoţiile, să te debarasezi de tot ce te apasă. Şi e cât se poate de firesc să-ţi exprimi nemulţumirile în faţa apropiaţilor. Chiar dacă nu au cum să te ajute, faptul că te ascultă are întotdeauna efect benefic. Apoi, schimbul de idei reduce tensiunea psihică, dar te și ajută să vezi situaţia dintr-o cu totul altă perspectivă, mai puţin îngrijorătoare. La fel, dacă i te destăinui medicului de familie, unui psiholog sau duhovnic.

# Detaşează-te de tot ce te stresează şi te împovărează. Fă-ţi timp pentru a face ce-ţi place, ce te amuză şi te binedispune. Încearcă să practici meditaţia sau o altă tehnică de relaxare! Rezultatele multor studii arată că acestea sunt remedii excelente împotriva stresului, modalităţi formidabile de autodepăşire, care te ajută să-ţi limpezeşti gândurile, să-ţi recapeţi buna dispoziţie, ba chiar starea de sănătate. Iar asta, doar oferindu-ți câteva minute pe zi doar ţie!

# Ai grijă de tine. Îngrijeşte-ţi corpul, dormi suficient (somnul este principalul mijloc de regenerare psihică), urmează o dietă sănătoasă, bogată în nutrienţi, care să favorizeze buna funcţionare a creierului. Fii selectivă cu emisiunile televizate, evită ştirile despre crime şi catastrofe. Nu lua toate problemele lumii asupra ta!

# Fă mişcare. Când simţi că te-au copleşit supărarea, tristeţea, furia, mişcarea (fie că faci gimnastică, mergi pe jos ori te ocupi de grădinărit) îţi poate fi de un real folos, eliberându-te de sentimentul de încorsetare. Apoi, după cum s-a constatat, efortul fizic intens, efectuat în mod sistematic, activează nu doar musculatura, respiraţia şi metabolismul, ci şi anumite mecanisme naturale de protecţie a psihicului, odată cu transpiraţia evaporându-se parcă din preaplinul de gânduri şi sentimente negative.

# Învaţă să ierţi. Sigur, a te deprinde să ierţi e un proces dificil şi de durată. Dar a trăi cu o povară uriaşă de resentimente, de ură şi dorinţa de răzbunare cuibărită în suflet e şi mai greu.

# Fă haz de necaz. Nu-i uşor, dar merită. Simţul umorului te ajută să eviţi o cădere nervoasă.

Tot mai mulţi cercetători în domeniul sănătăţii şi psihologi de pretutindeni ne asigură că multe dintre bolile de care suferim îşi au originea în incapacitatea de a ierta. Iar asta, întrucât iertarea este o modalitate excelentă de a obloji rănile emoţionale, lucru ce ne ajută să restabilim armonia în relaţia cu persoanele din jur, dar şi cu noi înşine. Un motiv serios pentru a ierta, nu-i aşa? Şi pe ceilalţi, și pe tine.

Citește și:

Cum iti intaresti sistemul imunitar

Remediu natural pentru gastrita

Nuci pentru o inimă sănătoasă

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.16/23.04.2015

Autor: Olga Sveduneac

Sursa foto: pixabay.com




Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus