Superalimente care iti schimba viata – Folosite mai ales de vegetarieni, alimentele de mai jos, consumate corect, te pot scăpa de neplăcerile unei vieţi stresante: boli, oboseală, nervi. VIP-urile apelează des la ele, alegând ce-i mai bun pentru a-şi conserva sănătatea şi frumuseţea.
Spirulina, veche de când lumea
Este o algă unicelulară care există de când e viaţă pe pământ. Ea formează colonii, în formă de spirală, şi e albastră-verzuie. Nuanţa verde este dată de conţinutul mare de clorofilă, iar culoarea albastră, de un pigment numit phycocyanin. Una dintre cele mai simple forme de viaţă, spirulina este bază a lanţului alimentar. Prin fotosinteză, algele convertesc lumina soarelui în proteină pură, acizi graşi, carbohidraţi şi aproape toate celelalte elemente nutritive esenţiale vieţii.
De ce e bună: spirulina este atât de hrănitoare, încât se crede că un om ar putea trăi o bună bucată de vreme doar mâncând aşa ceva.
- Conţine 65-71% proteină (cea mai mare concentraţie dintre toate alimentele).
- Este o sursă completă de proteine – conţine toţi cei opt aminoacizi esenţiali şi 18 aminoacizi în total.
- Este bogată în vitaminele A (betacaroten), B1, B2, B6, E şi K.
- Este o sursă bogată de clorofilă, săruri, fitonutrienţi şi enzime.
- Este cea mai bună sursă de acid gamalinoleic, acid gras esenţial antiinflamator, necesar pentru un sistem nervos sănătos.
Cum acţionează: ajută la formarea muşchilor, menţinerea rezistenţei fizice, reglează glicemia, susţine sănătatea neurologică, menţine oasele puternice. Vindecă anemia, îmbunătăţeşte calitatea sângelui şi stimulează formarea celulelor roşii. Conţine la fel de mult fier precum carnea roşie. Este un puternic antioxidant şi conţine triptofan, un aminoacid care ajută secreţia de serotonină, hormonul bunei dispoziţii şi duşmanul stresului. Acidul gamalinoleic face părul şi pielea mătăsoase, iar sulful conţinut întăreşte imunitatea, însănătoşeşte ficatul şi pancreasul.
Cum se consumă: sub formă de pulbere sau pastile. Pulberea poate fi folosită chiar în alimentaţia zilnică.
Contraindicaţii: nu se recomandă celor cu afecţiuni renale. Problema constă în calitatea slabă a pilulelor (prea puţină spirulină, pulbere oxidată capsule nedizolvabile).
Lucuma, fructul-ou
I se spunea aurul incaşilor datorită gustului, aromei şi calităţilor nutritive deosebite. Denumirea de fructul-ou i-a fost dată pentru că pulpa are textura şi chiar gustul unui gălbenuş fiert tare. Este foarte dulce şi, sub formă de pudră, e intens folosit ca înlocuitor al zahărului rafinat, fiind mult mai sănătos.
De ce e bună: conţine betacaroten, vitamina B3, carbohidraţi, fibre, vitamine şi minerale.
Cum acţionează: întăreşte metabolismul bazal, ajutând la arderea caloriilor (menţinerea echilibrată a greutăţii). Reglează glicemia, fiind recomandată ca îndulcitor pentru diabetici şi supraponderali (are un indice glicemic scăzut). Previne infarctul miocardic şi scade colesterolul.
Cum se consumă: sub formă de pudră, ca îndulcitor. În Peru, ţara de origine, lucuma este cea mai populară aromă de îngheţată. Este adevărat că 100 g de pudră de lucuma au peste 350 de calorii, dar nu foloseşti niciodată mai mult de o lingură (25 g).
Camu-camu, bombă cu vitamina C
Seamănă cu cireşele, planta creşte în pădurea amazoniană, dar camu-camu este fructul preferat în… Japonia. De când restul lumii i-a descoperit proprietăţile, camu-camu a început a fi cultivat, producţia spontană nemaifiind de ajuns.
De ce e bun: conţine de 30-60 de ori mai multă vitamina C, de zece ori mai mult fier, de trei ori mai multă niacină (vitamina B3), de două ori mai multă riboflavină (vitamina B2) şi cu 50% mai mult fosfor decât portocalele. Are betacaroten, calciu, proteine, aminoacizi esenţiali.
Cum acţionează: camu-camu are trei mari calităţi – vitaminizează, este un imunostimulator de succes, prevenind şi tratând cu succes gripa şi răceala, este un real factor antiîmbătrânire. Are proprietăţi antiseptice, iar băştinaşii amazonieni îl folosesc drept afrodiziac. Datorită bogăţiei de antioxidanţi, e de un real ajutor în prevenirea bolii Alzheimer, în depresii, în combaterea maladiei Parkinson. Este antiinflamator şi antireumatismal, previne bolile hepatice, stimulează fertilitatea.
Cum se consumă: ca ingredient alimentar, sub formă de pudră, în deserturi, îngheţate, plăcinte, în sucuri naturale, în smoothie, combinat cu migdale, caju, macadamia, seminţe de cânepă etc.
Contraindicaţii: nu există. Doar cei cu un tranzit intestinal sensibil trebuie să fie precauţi, pentru că surplusul de vitamina C poate provoca diaree.
Acai, fructele care nu te lasă să îmbătrâneşti
Micile fructe mov de acai sunt produsul unor palmieri din pădurea tropicală. Controversate din pricina reclamei axate pe ajutorul dat în curele de slăbire, au început a fi evitate. Ele sunt însă cu adevărat excepţionale din punct de vedere nutritiv, doar că nu-s pilulele-minune de slăbit.
De ce sunt bune: sunt bogate în fitonutrienţi (antocianină, polifenoli şi fitosteroli), acizi graşi omega (au un conţinut asemănător uleiului de măsline), vitamina B, minerale, fibre şi proteine. Conţin din belşug potasiu, cupru şi magneziu.
Cum acţionează: conţinutul mare de magneziu recomandă fructele de acai în lupta împotriva stresului şi depresiilor. Datorită antocianinei, un antioxidant foarte puternic, consumul regulat (dar moderat) de acai nu te lasă practic să îmbătrâneşti şi te apără de bolile cardiovasculare.
Cum se consumă: având un conţinut mare de grăsimi, nu rezistă mai mult de câteva zile după recoltare. Prin urmare, fructele de acai sunt îngheţate şi transformate în pulbere, care păstrează toate proprietăţile. Se ia doar o linguriţă pe zi, ca atare sau adăugată în smoothie sau sucuri naturale de fructe.
Chlorella, proteine verzi
Este o algă unicelulară, asemenea spirulinei, fiind bază a lanţului trofic, extrem de hrănitoare – e bogată în proteine (45%), carbohidraţi, grăsimi, vitamine şi minerale.
De ce e bună: datorită bogăţiei de principii active, precum şi conţinutului mare de clorofilă şi celui de magneziu, la fel de important.
Cum acţionează: curăţă sângele, ajută la refacerea globulelor roşii. Clorofila este foarte asemănătoare hemoglobinei, singura diferenţă fiind că prima conţine magneziu, iar a doua are fier. Conţinutul de magneziu este şi el important, ajutând la buna funcţionare a inimii şi creierului. Chlorella conţine chlorophyllase şi pepsină, enzime digestive, ceea ce o transformă într-un adevărat balsam al aparatului digestiv. În plus, ajută la normalizarea zahărului din sânge şi la echilibrarea tensiunii arteriale.
Cum se consumă: sub formă de pudră, nu mai mult de 3-4 g pe zi, înainte de masă.
Maca, rădăcina înălţimilor
Seamănă cu ridichea, dar este mai mare. Creşte în Anzi, unde este folosită ca aliment (sub formă de piureuri, budinci), dar şi ca plantă medicinală. În restul lumii, poate fi găsită sub formă de pudră.
De ce e bună: conţine acizi graşi, calciu, vitaminele B1, B2, B12, fosfor, fibre şi alcaloizi, carbohidraţi, fier, proteine, cupru, magneziu.
Cum acţionează: acizii graşi ajută la întărirea imunităţii organismului, iar fosforul şi vitaminele B1 şi B12 contribuie la menţinerea sănătăţii sistemului nervos central. Eficient afrodiziac, sporeşte fertilitatea atât la bărbaţi, cât şi la femei. Stimulează glanda pituitară, acţionând ca un tonic pentru sistemul hormonal şi este folosită pentru a trata disfuncţiile hormonale ce apar în timpul menopauzei. Îmbunătăţeşte metabolismul bazal, scade colesterolul şi îmbunătăţeşte memoria.
Precauţii şi contraindicaţii: poate avea un efect negativ asupra persoanelor care suferă de afecţiuni ale tiroidei sau al celor care urmează o dietă săracă în sodiu. Poate provoca alergii. Nu este recomandată hipertensivilor şi gravidelor.
Rhodiola rosea, antigel pentru oameni
Cunoscută sub numele de rădăcină-aurie, rhodiola creşte în zonele reci ale lumii, precum regiunea arctică, Rusia, Islanda şi munţii din Asia Centrală, fiind folosită de foarte multă vreme ca hrană ce protejează contra frigului.
De ce e bună: conţine antioxidanţi, inclusiv p-tirosol, acizi organici (galic, cafeic şi clorogenic) şi flavonoide.
Cum acţionează: are impact asupra axei hipotalamus-glande suprarenale, îmbunătăţind capacitatea organismului de a răspunde stresului. Stimulează şi protejează deopotrivă sistemul imunitar, ajutând la reinstaurarea homeostazei (echilibrul metabolic) în corp. Normalizează hormonii, modulând producţia de glucocorticoid în organism. Îmbunătăţeşte ţesutul urinar la pacienţii cu cancer la vezică urinară, creşte rezistenţa la efort, ameliorează starea psihică, ajută în stările de astenie. Oxigenează sângele, îmbunătăţind performanţele intelectuale, memoria şi atenţia. Studiile au demonstrat că rădăcina-aurie taie pofta de mâncare.
Cum se consumă: sub formă de pudră, în smoothie-uri sau sucuri de fructe, între 200 şi 500 mg/zi.
Contraindicaţii: nu se recomandă femeilor însărcinate şi bolnavilor de depresie maniacală.
Dong quai şi suma, minuni din două colţuri ale lumii
Prima, o plantă folosită atât în bucătăria, cât şi în medicina tradiţională chineză, este benefică mai ales pentru femei. Se întrebuinţează rădăcina. Cea de-a doua, suma, este supranumită de băştinaşii brazilieni para todo (pentru toate). Sunt cunoscute şi sub denumirea de ginseng feminin, respectiv brazilian.
De ce sunt bune: dong quai conţine din belşug vitaminele A, B3, B12, C şi E şi minerale precum calciu, fier, zinc, sodiu, magneziu. Suma conţine o gamă largă de aminoacizi şi oligoelemente, minerale precum fier, magneziu, siliciu, cobalt şi zinc şi vitaminele A, B1, B2, E, K şi acid pantotenic (B5). Au, de asemenea, niveluri ridicate de germaniu, un puternic antioxidant natural, şi hormoni vegetali.
Cum acţionează: dog quai tratează probleme genitale precum dureri menstruale, ciclu menstrual neregulat sau, mai rar, simptome de menopauză. Stimulează energia sexuală şi libidoul la femei, ajută în combaterea anemiei uşoare, oboselii şi tensiunii arteriale ridicate. Alungă constipaţia, migrenele, crampele, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, protejează ficatul şi sunt de ajutor în insomnie. Celălalt ginseng, cel brazilian, are proprietatea de a mări masa musculară, fără efectele negative ale steroizilor, de a creşte eficienţa celulară, de a regla nivelul zahărului în sânge, de a creşte potenţa sexuală şi fertilitatea.
Cum se consumă: sub formă de suplimente alimentare.
Tamarin, fructul energiei
Este fructul unui copac originar din Madagascar, însă e atribuit Indiei (tamar hindi – curmale de India), pentru că de acolo a venit în vremea cuceririi Europei de către… mirodenii.
De ce e bun: are, ca mai toate fructele, vitaminele A, B, E şi C şi (lucru neobişnuit pentru un fruct) conţine calciu.
Cum acţionează: medicina ayurvedică susţine că tamarinul este un fruct plin de energie, excelent pentru echilibrarea aparatului digestiv şi protejarea inimii. O altă calitate a extractului de tamarin este aceea că menţine oasele sănătoase. Este un laxativ delicat şi ajută bila să funcţioneze mai cu spor.
Cum se consumă: în bucătăria africană, e la mare preţ, fiind folosit la prepararea dulciurilor sau sosurilor. La fel, în cea indiană. Se poate consuma şi sub formă de ceai ori pulbere.
Sursa foto: pexels.com
Frate, dar la noi nu sunt superalimente, sau alea nu se spun?
🙂