Dacă ți-ai propus să reduci zahărul și caloriile, dar fără să renunți de tot la alimentele dulci, probabil te-ai gândit că îndulcitorii artificiali sunt soluția. Află ce sunt aceștia și de ce unii dintre ei au reputație proastă!
Potrivit dicționarului, îndulcitorii sunt substanțe de origine naturală sau sintetică ce dau alimentelor gust dulce. Ei sunt folosiți ca aditivi alimentari, ca excipienți pentru a înlesni administrarea medicamentelor sau ca înlocuitori ai zahărului (spre exemplu, în tratamentul unor afecțiuni precum diabetul și obezitatea).
Oamenii preferă… dulcele
Gustul are o importanță capitală: grație lui alegem ce și cât mâncăm. Poate nu știai, dar ființa umană are o preferință înnăscută pentru gustul dulce. Însă această preferință se poate dovedi periculoasă pentru sănătate, fiindcă zahărul (mai precis zaharurile) abundă în calorii și ne îngrașă. Iar surplusul de greutate nu ne aduce nimic bun, ci, dimpotrivă, ne expune unor boli serioase: hipertensiune arterială, diabet, maladii cardiovasculare etc. Piața produselor alimentare a ținut seamă de acest aspect și ne oferă ca alternativă îndulcitorii care conțin puține calorii. Astăzi, edulcoranții sunt pre-zenți în multe dintre alimentele și băuturile promovate ca fiind „fără zahăr“, „light“, „dietetice“. Se disting două mari clase de îndulcitori: poliolii și edulcoranții așa-numiți „intenși“.
Citește și: Casuta cu turta dulce
Poliolii
Din această clasă fac parte manitolul (E421), xylitolul (E967), sorbitolul (E420) și eritritolul (E968). Poliolii au mai puține calorii decât zahărul, dar acest avantaj se anulează din cauză că au putere de îndulcire mai mică (ca să obținem același gust dulce, folosim o cantitate mai mare de polioli). Excepție face eritritolul, care are zero calorii. Regăsim poliolii în numeroase preparate: gumă de mestecat, bomboane, produse de cofetărie dietetice, sosuri, iaurturi, budinci etc. Sunt folosiți și în industria farmaceutică, pentru a da gust mai bun medicamentelor. Avantajele lor: nu favorizează apariția cariilor și cresc mai puțin glicemia decât ar face-o o cantitate egală de zahăr. Marele dezavantaj: pot fermenta în colon, dând naștere unor neplăceri digestive precum balonare, flatulență, crampe abdominale, diaree. Evită să-i consumi în exces.
De reținut. Copiii sub trei ani nu trebuie să consume alimente cu polioli.
Îndulcitorii intenși
Sunt utilizați în special la fabricarea produselor „light“ (de exemplu, băuturi carbogazoase), înlocuind zahărul. Unii dintre acești edulcoranți au mai multe calorii la cantitate egală (100 g zahăr/100 g îndulcitori), dar diferența este că, având puterea de îndulcire mult mai mare decât a zahărului, sunt folosiți în cantități mici pentru a se obține gustul dulce dorit. Astfel, aportul lor caloric este mai mic. Care sunt îndulcitorii intenși?
Ciclamat (E952). Este un derivat al benzenului cu o putere de îndulcire de 50 de ori mai mare decât a zahărului. Este folosit în sucuri, produse de patiserie, gemuri, conserve de fructe.
- Doza zilnică admisă: 9 mg/kg corp
Zaharină (E954). Este un derivat al gudronului de cărbune. Are o putere de îndulcire de 300-400 de ori mai mare decât a zahărului. Este folosită în special în băuturi răcoritoare și dulciuri dietetice. Faptul că lasă în gură un gust amar a limitat utilizarea ei pe scară largă.
- Doza zilnică admisă: 5 mg/kg corp
Aspartam (E951). Este de 150 de ori mai dulce decât zahărul. Nu lasă gust amar, dar își pierde puterea de îndulcire prin gătire. Este contraindicat copiilor, iar unii adulți nu-l suportă. Cei afectați de fenilcetonurie (boală genetică) nu îl tolerează deloc.
- Doza zilnică admisă: 40 mg/kg corp
Sucraloză (E955). Este de 600 ori mai dulce decât zahărul. E stabilă la căldură, putând fi folosită inclusiv la gătit.
- Doza zilnică admisă: 15 mg/kg corp
Acesulfam de potasiu (E950). Asemenea zaharinei, lasă în gură gust amar și de aceea se folosește de regulă la gumă de mestecat și răcoritoare. Este de 150 de ori mai dulce decât zahărul.
- Doza zilnică admisă: 15 mg/kg corp
Citește și: Ciocolata neagra, un medicament dulce
Mai bine să-i evităm?
Întrucât de-a lungul timpul au fost acuzați că ar avea efecte nocive asupra sănătății, îndulcitorii intenși nu au deloc o reputație bună. Cu toate acestea, Organizația Mondială a Sănătății, Autoritatea Europeană a Securității Alimentelor, precum și Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA (FDA) consideră că edulcoranții (chiar și aspartamul, cel mai controversat) sunt lipsiți de riscuri. Autoritățile spun că s-a permis consumul acestora întrucât, în ciuda faptului că sunt studiați intens de zeci de ani, nu s-a putut demonstra fără echivoc că sunt periculoși pentru sănătate atât timp cât sunt consumați în limita dozelor zilnice permise.
Și totuși, auzim astăzi destule voci ce susțin că există date științifice care confirmă că înlocuitorii zahărului (mai ales aspartamul) pot provoca afecțiuni sau tulburări mai mult sau mai puțin grave, precum vărsături, amețeli, depresie, iritabilitate, dureri de cap, rezistență la insulină, crize de epilepsie, demență, risc crescut de cancer.
Faptul că părerile specialiștilor sunt atât de împărțite nu te prea ajută să decizi dacă e sigur pentru tine sau nu să folosești edulcoranții. Până la urmă, vei alege varianta pe care o consideri potrivită și care îți aduce cele mai multe beneficii.
Citește și: Cate calorii au indulcitorii
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.47/27.11.2014
Autor: Angelica Cîlțan
Sursa foto: Pixabay