Esti aici
Femeia.ro > Sănătate > Nutriție și diete > Un pH echilibrat, un organism încântat

Un pH echilibrat, un organism încântat

 

Alimentele care reglează pH-ul

Pentru un pH optim, umple-ţi farfuria cu legume verzi:

ACIDE: Popcorn, Creme de brânză, Carne de porc, Bere, Vin, Ceai negru, Ciocolată, Alune prăjite, Oţet, Îndulcitori artificiali, Uleiuri hidrogenate, Jeleuri, Apă filtrată, Apă distilată, Sucuri de fructe îndulcite, Cafea, Fistic, Carne de vită, Pâine albă, Ouă, Paste, Orez

NEUTRE: Miere, Brânză slabă, Apă de la robinet, Apă marină şi de râuAvocado, Ceai verde, Salată verde, Mere, Roşii, Grepfrut, Alune, Măsline, Banane, Piersici, Ridichi, Caise, Căpşune, Struguri, Uleiuri presate la rece, Ţelină, Fasole, Cartofi dulci, Pere, Kiwi, Pepene galben, Migdale crude, Hrean, Praz, Lămâi

ALCALINE: Legume verzi, Alge marine, Usturoi, Ceapă, Broccoli, Spanac, Morcovi, Castraveţi dulci, Ghimbir, Varză

Măsoară-ţi pH-ul…

… sângeluise determină prin prelevarea şi examinarea sângelui în laborator. Sângele ar trebui să aibă un pH uşor alcalin, între 7,35 şi 7,45. Tot ce depăţeşte aceste valori poate însemna afecţiuni precum diabet, cancer, hipertensiune ş.a.m.d. 
… pielii: un test dermatologic este concludent. Specialistul observă tipul tenului – uscat, mixt sau gras – cu ajutorul unei lupe, al unei lămpi şi al altor aparate speciale. În general, pielea are pH între 4 şi 7. Tenul echilibrat are un pH uşor acid, de 5,5-6, pe când tenul uscat are un pH uşor mai scăzut, iar tenul gras – unul mai ridicat. 
… urinei: pH-ul adecvat este în acest caz 7 şi poate fi stabilit fie prin examinarea urinei în laborator, fie prin observare proprie, acasă: se apropie de normal dacă urina este clară, deschisă la culoare, fără sedimente şi fără miros înţepător.

 

5 Oasele: acumularea depozitelor acide la nivelul articulaţiilor şi al încheieturilor duce la iritarea şi umflarea lor. Atât artrita reumatoidă, cât şi osteoartrita (boli ale încheieturilor inflamate) sunt cauzate de dezechilibrul pH-ului din organism. Când e prea concentrat, acidul uric se depune pe oase sub formă de cristale, îngreunându-le mişcarea. Acestea ajung să se rupă cu uşurinţă – aşa apare osteoporoza.

6 Pielea: lipsa echilibrului în pH-ul pielii o face vulnerabilă în faţa infecţiilor. Pielea nu mai funcţionează ca o barieră naturală care blochează pătrunderea bacteriilor în organism. Apar leziuni, umflături, acnee sau urticarii.

7 Sistemul nervos: aciditatea slăbeşte sistemul nervos, extenuându-l. Lipsa energiei te face să nu mai fii stăpână pe reacţiile şi emoţiile tale. De aici până la apatie sau, mai rău, depresie, nu e decât un pas.

8 Sistemul urinar: rinichii filtrează impurităţile şi fluidifică sângele din organism. Mediul acid excesiv oboseşte organismul, care recurge la măsuri de avarie: începe să pompeze în sânge mineralele stocate în oase. Însă prea multe minerale ajunse în rinichi se transformă uşor în dureroasele pietre.

9 Muşchii: aciditatea crescută din celulele musculare scade nivelul glucozei din sânge şi face posibilă instalarea unei stări generale de moleşeală.

10 Sistemul reproductiv: scăderea libidoului, infertilitatea şi incidenţa avortului spontan sunt şi ele influenţate de existenţa unui mediu acid.

Elimină stresul şi sedentarismul!

Când eşti anxioasă, organismul produce o cantitate mai mare de reziduuri acide, uneori chiar de 2-3 ori mai multe decât în urma consumului de proteine animale. Acelaşi efect asupra acidităţii mediului intern îl are lipsa exerciţiului fizic. Plămânii sunt unul dintre sistemele-tampon prin care organismul menţine alcalin pH-ul sângelui. Prin creşterea fluxului de aer în timpul exerciţiilor fizice, se realizează o creştere a pH-ului.

Acid şi alcalin – iată două noţiuni de ţinut minte. Prima duce la dereglarea pH-ul, a doua îl optimizează. De fapt, „pH“ e prescurtarea simplă a unui concept complicat: înseamnă „potenţialul de hidrogen“ şi este o modalitate prin care se măsoară aciditatea sau alcalinitatea substanţelor lichide din organism, prin observarea concentraţiei de ioni de hidrogen de la nivelul celulelor. Prea tehnic? S-o luăm altfel: când scara pH-ului devine mai acidă decât ar trebui, corpul încearcă să echilibreze balanţa luând din rezervele de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu depozitate în organe, muşchi şi oase. Dezechilibrul e gata, iar tu începi să resimţi asta sub forma oboselii cronice şi, mai târziu, a bolilor de tot soiul. 

Cum determini un pH sănătos

Scara pH-ului are valori de la 1 la 14, în care 1 reprezintă mediul foarte acid, 7 este valoarea neutră, iar 14 înseamnă că substanţa este foarte alcalină. Apa pură are un pH neutru, de 7. Corpurile noastre, fiind alcătuite în mare parte din apă, au o medie generală a pH-ului de aproape 7, însă fiecare organ în parte are un pH diferit. O modificare de doar 1-2 a pH-ului, indiferent de direcţie, schimbă întreaga chimie din organism şi-ţi poate fi, într-un final, fatală.

pH acid, probleme multe

Fiecare parte din corpul tău începe să sufere când resimte dezechilibrul pH-ului. Să le luăm pe rând:

1 Digestia: majoritatea afecţiunilor digestive, cum ar fi indigestia, greţurile, vărsăturile, refluxul gastric, sunt simptome cauzate de excesul de acid şi de lipsa mineralelor alcaline din tractul intestinal. Când consumi alimente sărace în minerale, pancreasul oboseşte, nu mai descifrează informaţia din enzime şi nu ştie ce mesaj să transmită organismului, pentru ca acesta să digere alimentele.

2 Circulaţia: aciditatea mărită este prima pe lista cauzelor care-ţi îmbolnăvesc inima. Grăsimile (cele bune) sunt vitale pentru sănătatea sistemului cardiovascular, întrucât fluidifică circulaţia sângelui către artere. Acestea din urmă se îngroaşă doar în prezenţa unui mediu acid, când încearcă să blocheze un pericol iminent pentru inimă.

3 Imunitatea: aciditatea sporită este „raiul“ microbilor, pentru că într-un asemenea mediu le place să se înmulţească. Dimpotrivă, nivelul ridicat al hidrogenului din corp (posibil într-un mediu alcalin) nu activează microbii.

4 Sistemul respirator: când ţesuturile şi organele interne sunt îmbuibate de acid, transportul oxigenului prin sânge este mult îngreunat, celulele nu mai pot „respira“ cum ar trebui, iar bioxidul de carbon este eliminat deficitar. Reziduurile fac ca mucoasa nazală să se îngroaşe, apar infecţiile şi virozele pulmonare, te poţi îmbolnăvi de astm sau bronşită.  

Comments

comments

Lasă un răspuns