Viata vine cu bune si rele

La 54 de ani, Mariana este în măsură să pună în balanță schimbările pe care le aduce menopauza precoce, să tragă linie și să dea verdictul: viața este frumoasă dacă știi să te bucuri de ea!

Povestea ei, o femeie care a avut menopauză precoce, înainte de 30 de ani, poate da forță oricărei femei să treacă mai ușor peste această perioadă pe care nu avem cum s-o evităm, ci doar s-o acceptăm și să învățăm să-i facem față. Mariana a acceptat să ne spună povestea ei fără nicio strângere de inimă și consideră că este o experiență ce merită împărtășită.

Primul ciclu a venit târziu, pe la 14 ani și ceva, dar asta nu putea decât s-o bucure. „Ce adolescentă își dorea o asemenea povară? Vata era singurul absorbant care exista în acea vreme, era absolut îngrozitor! Unde mai pui că se găsea foarte greu, așa că m-am bucurat că nu am avut ciclu la o vârstă mică; de fapt, nu mi-am făcut niciodată probleme din pricină că am sau nu ciclu. Problemele au apărut abia după aceea. Ciclurile erau neregulate, abundente, de 5-7 zile, dar fără dureri. Am fost la medic, dar nu s-a schimbat nimic. M-am resemnat că așa sunt eu!“

Nimic nu anunța o menopauză precoce

Se spune că, atunci când ciclul apare la o vârstă mică sau dacă menopauza mamei s-a instalat devreme, acestea pot fi semnalele care anunță menopauza precoce, dar niciunul dintre ele nu s-a confirmat în cazul Marianei. „Mama a murit la 54 de ani și încă avea ciclu. La vremea respectivă, nici nu auzisem de menopauza precoce, nimeni nu vorbea de asta, nu știam ce implică sau dacă aș avea de ce să mă tem.“

Mamă tânără

S-a căsătorit la 19 ani. Își dorea un copil, dar nu era o prioritate. Totuși, el a apărut destul de repede. „Aveam în continuare cicluri neregulate și nu știam când puteam rămâne însărcinată și când nu. M-am bucurat când am aflat că sunt gravidă. Un lucru știam sigur: îmi doream doar un copil. Nu știu de ce, dar așa am vrut întotdeauna, doar unul și bun. Nici nu știam atunci ce noroc am avut să-l aduc pe lume pe Paul, băiatul meu drag. Iubirea cea mare s-a dovedit doar un foc de paie, iar căsătoria, un dezastru. Șase ani mai târziu, am pus capăt acestei relații pentru liniștea tuturor și nici că mi-am mai pus pirostriile.“

Mici probleme

„Am lucrat mulți ani într-un abator. Erau condiții grele de muncă. Stăteam mult în picioare, în frig și umezeală și purtam mereu cizme de cauciuc. Îmi amintesc că tot timpul îmi simțeam picioarele înfrigurate. La un control medical aici, în Călărași, unde locu-iesc, mi-au descoperit un chist ovarian. Nu a fost nevoie de operație, am urmat un tratament cu pastile și injecții. Alte probleme n-am avut.“

29 stop!

Timp de două luni, a avut sângerări mari la ciclu, mai abundente decât oricând. Avea numai 29 de ani, nici nu i-ar fi trecut prin gând ce avea să urmeze. „Mi-am dat seama că e ceva în neregulă și m-am dus imediat la un control. Medicul m-a liniștit spunân-du-mi că e doar un ciclu mai abundent din cauza unei răceli. Am făcut tratament cu vitamina K și sângerările în următoarele două luni au fost normale, apoi gata, nu am mai avut menstruație. Avem 29 de ani, dar, din fericire, apucasem să fac un copil.“

Fără regrete

Menopauza este asociată cu vârsta a treia, cu pierderea feminității, dar pentru Mariana nu a fost așa de dramatic. La 29 de ani, era chiar o femeie tânără, care a știut să se bucure de viață. „Sunt o persoană optimistă, activă și știam că trebuie să fiu puternică pentru băiatul meu, iar asta m-a făcut să trec mai ușor peste neplăcerile venite la pachet cu menopauza precoce. Cred că totul ține de motivație și de felul cum alegi să fie viața ta – un chin ori să găsești resurse să te bucuri de ce ai! Sigur, dacă nu l-aș fi avut pe Paul, aș fi suferit. Eram tânără și așa mă simțeam, iar feminitatea mea nu a avut nimic de suferit“, râde ea. Chiar dacă nu a afectat-o prea mult din punct de vedere fizic, nici psihic, lipsa ciclului putea să însemne orice, pentru că nu se gândea la menopauză.
„Nu-mi amintesc să fi făcut vreo analiză, ci doar un control, drept cauză fiind invocată lipsa vieții sexuale regulate. Nu știu dacă asta era sau așa a trebuit să se întâmple.“

Soluții personale

Nu s-a îngrășat, tenul nu a avut nici el de suferit de pe urma modificărilor hormonale. Totuși, ele și-au pus amprenta pe viața ei de zi cu zi. „A trebuit să fac față unor simptome destul de neplăcute. Am avut ușoare dureri de cap, însă bufeurile aproape că mă împiedicau să-mi desfășor activitatea (mă înroșeam, simțeam că iau foc, apoi mi se făcea pielea ca de găină și transpiram abundent). Apăreau oricând – zi, noapte, nu conta. Îmi era mai ușor să le gestionez dacă reușeam să mă relaxez, să stau nemișcată și să mă gândesc că mă liniștesc. Dacă venea cineva să întrebe ce am sau cu ce să mă ajute era îngrozitor, nu mai reușeam să controlez situația. Insomniile au fost altă problemă pe care a trebuit să învăț s-o gestionez. Tot chinul a durat vreo zece ani. Acum, bufeurile sunt mai ușoare și foarte rare. Nu pot să spun că a fost rău, dar nici bine; uneori, un ciclu abundent și dureros, precum și grija unei sarcini nedorite sunt și ele un stres.“

Câteva sfaturi

„Femeile ar trebui să meargă la control mai des și să nu amâne prea mult să facă un copil. Cariera nu este totul, să fii o mamă tânără nu este ușor, dar e atât de frumos! Filul meu mi-a dat energie, m-a motivat și de multe ori m-a făcut să văd soarele de dincolo de nori.“