Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Calatorii si vacante > Enigmele din munții noștri

Enigmele din munții noștri

Mulți spun – nu numai cei care caută senzaţionalul cu lumânarea – că în munţii noştri ar fi cele mai puternice energii și condiţii pentru crearea de portaluri spre lumi nebănuite.

Se mai spune că basmele cu uriaşi şi zâne, cai fermecaţi şi pitici simpatici n-ar fi venit doar din imaginaţia autorilor, ci mai degrabă din transmiterea puţin îmbunătăţită a unor întâmplări adevărate. Cel mai misterios, poate din cauză că de pe urma dacilor n-au rămas prea multe mărturii scrise, rămâne Zalmoxis, zeul cel mare al dacilor, care se retrăgea în inima muntelui sfânt, magicul Kogaionon, pe care nu l-am găsit nici până astăzi.

Muntele Gugu şi…

În masivul Retezat-Godeanu, în vestul Carpaţilor Meridionali, se înalţă semeţ unul dintre cele mai misterioase vârfuri ale munţilor noştri deja catalogaţi de adepţii paranormalului ca fiind axa lumii. Este vârful Gugu, cu 2.291 m altitudine. Traseul porneşte din zona Câmpuşel către izvoarele Jiului de Vest, iar de acolo urcă spre şaua Paltinu, vârful Paltinu, apoi spre Platoul Borăscu. De aici mai e un picuţ până-n vârf. De ce este el aşa de aparte? Se spune că în anumite momente ale zilei Gugu dispare cu desăvârşire. Pur şi simplu vezi linia orizontului şi cerul senin.

… gugulanii longevivi

O explicaţie ştiinţifică ar fi că un complex fenomen meteorologic, legat de densitatea diferită a straturilor de aer combinată cu drenarea nebulozităţii sub formă de condens de deasupra albiei pârâului Branului, determină acea iluzie optică. Iar dacă punem la socoteală  că exact în zona în care muntele dispare există o peşteră cuprinzătoare, iar de aici mișcarea astrelor pe cer poate fi urmărită ziua şi noaptea deopotrivă, adunăm câteva argumente forte în favoarea egalităţii muntele Gugu-muntele Kogaionon. Cei care trăiesc în aşezările de sub Gugu își spun cu mândrie gugulani care se trag direct şi fără multe amestecuri din supuşii lui Zalmoxis. Renumiţi pentru longevitatea lor, gugulanii sunt convinşi că asta li se trage de la misteriosul munte şi energiile lui.

Legende şi iar legende

Gugulanii, sunt păstori foarte înalţi, despre care se spune că ar fi urmaşii nu numai ai dacilor, ci şi ai primilor oameni de pe pământ, uriaşii. De altfel, despre Iovan Iorgovan, un fel de făt-frumos al zonei, se crede că ar fi fost modelul mai cunoscutului Heracle. Alte poveşti, spuse pe şoptite, descriu fenomene stranii: umbre inexplicabile, fulgere globulare, o senzaţie ciudată de apăsare. Sau comoara fabuloasă a zeului, pe care nimeni n-a văzut-o decât în vis, dar pe care mulţi au căutat-o. O altă poveste este cea a izvorului tămăduitor de la poalele Ţarcului, versantul vestic al vârfului Gugu, izvor despre care gugulanii cred că ar veni cu apă vie. Faima muntelui a ajuns până hăt departe, în Franţa. Pentru că, cel puţin aşa se zice, „Castelul din Carpaţi“ al lui Jules Vernes era aici, între Retezat şi Godeanu.

Şi muntele a fost luat [de către Geți] drept sfânt, și ei îl și numesc astfel; iar numele lui este Kōgaionon, la fel cu cel al râului care curge pe alături.

Strabon

Pe-o gură de rai, pe-un picior de plai

Mai toţi munţii au poveştile lor, dar trei dintre ele par a fi cu adevărat inexplicabile.

Gura de rai din Bucegi

Un tăpşan de vreun kilometru pătrat, aflat între Şapte Izvoare şi Sfinxul din Bucegi, a fost astfel botezat pentru că acolo nimic nu mai e la fel. Oricât ai fi urcat, odată ajuns în gura de rai, oboseala dispare ca prin minune şi poţi lua muntele în piept cu şi mai multă energie. Pentru că despre energii este vorba, despre electromagnetism şi, de ce nu, legături cu alte lumi, poate mai bune.

Piramida din Ceahlău

Există în nordul ţării un vârf de munte care are propriul hram: Schimbarea la Faţă. Iar vârful se numeşte Toaca. În fiecare an, pe 6 august, de ziua Schimbării la Faţă, oamenii urcă pe Toaca să vadă piramida. Un joc de lumini care întrupează o piramidă holografică. Poate un semn, poate un mesaj?

Ţara Luanei

Luana este un bătrân rege legendar, ce-şi avea palatul, „cu ziduri până la cer“ în Munţii Buzăului. Credinţa şi misterul se împletesc în această zonă cum nu se poate mai firesc. Pe lângă aşezările rupestre ale isihaştilor, pietre ciudate şi zone de energie, apariţii ale unor OZN sau morminte de uriaşi, toate au fost găsite şi trăite în ţara Luanei.

Citește și:

Bruges, dantelă şi poveşti

Singură în vacanță

Olanda, împărăția lalelelor

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.23/11.06.2015

Autor: Irina Tudor Dumitrescu

Sursa foto: pixabay.com


Lasă un răspuns

Sus