Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Calatorii si vacante > Mănăstirea Curtea de Argeș, înșurubată în slavă

Mănăstirea Curtea de Argeș, înșurubată în slavă

Prima capitală a Țării Românești, Curtea de Argeș este astăzi un orășel mai degrabă obișnuit, dar care merită un, hai să-i spunem, city-break, pentru împrejurimi și istorie.

Locurile sunt senzaționale, mai ales primăvara și la începutul verii, iar mănăstirea și cetatea de la Poenari merită văzute măcar o dată-n viață. Pe de o parte pentru că sunt un fel de certificate de naștere ale Țării Românești, pe de altă parte pentru frumusețea lor.

12 coloane, 12 apostoli

La capătul unei alei de stejari seculari, apare mândră biserica. Dantelării din piatră ce-ţi taie răsuflarea, cele două turle mici ce par să se înşurubeze în slava cerului. Înăuntru te întâmpină, puţin altfel decât în bisericile noastre, 12 coloane impresionante (cu acelaşi simbol al sforii – viaţă veşnică ca turlele) reprezentându-i pe cei 12 apostoli. Aici măreţia nu te apasă, dimpotrivă, te linişteşte.

Fântâna lui Manole

Pe Argeş în jos, pe un mal frumos, nouă meşteri mari, calfe şi zidari… Cine nu ştie legenda Meşterului Manole, care la porunca lui Negru Vodă, tatăl lui Basarab I, a ridicat „Monastire-naltă/Cum n-a mai fost altă… “ Povestea celui care pentru a ridica cea mai frumoasă mănăstire a fost nevoit să-şi zidească soţia, iar mai apoi pedepsit să nu mai poată face ceva asemănător, lăsat să putrezească sus, pe schele. Asemenea lui Icar, Manole şi-a făcut aripi de şindrilă. Aripile nu l-au dus însă prea departe. Pe locul unde a căzut, izvorăşte astăzi fântână cu apă tămăduitoare.

Castelul din Carpaţi

Înainte de Bram Stoker şi al lui Dracula, care au făcut celebru Castelul Bran, aprigul Vlad Ţepeş l-a inspirat pe Jules Verne, altfel îndrăgostit declarat de România (și de românce). Castelul din Carpați a fost romanul care a legat spectaculoasa, pe atunci, electricitate de şi mai spectaculosul voievod valah, de fapt, de una din reşedinţele acestuia. Chiar Cetatea Poenari, ridicată în vârf de munte (mă rog, un vârf mai mărunțel), situată la o aruncătură de băț de Curtea de Argeș. Cetatea a fost avanpost şi refugiu pentru voievozii români, dar şi temniţă, şi tezaur. Poenarii sunt pentru prima dată menţionaţi în Letopiseţul Cantacuzinesc, în 1453, când se pomeneşte şi de Vlad Ţepeş, ca proprietar al locului. Şi povestea reconstruirii cetăţii de către boierii cei răi ai Târgoviştei. Voievodul, voind să pedepsească pe boieri:  „…pe toţi i-a dus la Poenari şi au tot lucrat la cetate până li s-au spart hainele dupre ei…”

Omul cu fulgerul

Când eram copil, mă înspăimânta omul de fier care ține un fulger în mână, om ce străjuiește de o bună bucată de vreme lacul Vidraru. Acum pare ceva mai amărât, dar lacul, spectaculos, salvează situația. Și este chiar la poalele muntelui pe care trebuie să-l urci – treaptă cu treaptă, fix 1.400 – până la Cetatea Poienari.

Biserica Domnească

Cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească, biserica întemeiată de Basarab I, a fost terminată pe la mijlocul secolului al XIV-lea. Este înscrisă pe lista UNESCO și este unul dintre puținele lăcașuri în arhitectură bizantină de la noi.

Cât și cum

Poți găzdui în condiții minunate cu 100 de lei pe noapte și mic dejun inclus, dar poți închiria o căsuță de vacanță tocmai bună pentru 2-3 familii cu copii contra a aproximativ 300 de lei pe noapte. Joia e zi de târg, în centru, unde mai poți vedea case de la 1800, renovate, ba chiar trasformate în restaurante cu specific.

În parcul mănăstirii Curtea de Argeș – creat pe vremea când locul făcea parte din reședința regală – au fost plantate specii rare, dintre care trăiește și înflorește și azi un arbore-lalea (Liliodendron tulipifera).

Citește și:

Articol preluat din ediția de aprilie 2017 a revistei Femeia.
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Foto: Corina Matei

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus