Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Lifestyle > Disparitii celebre, disparitii inexplicabile

Disparitii celebre, disparitii inexplicabile

S-au făcut filme și s-au scris cărţi de succes despre ele, au fost investigate cu tenacitate, însă niciuna dintre aceste dispariţii misterioase nu a fost deslușită.

S-au dat câteva explicații, unele cusute cu aţă albă, altele chiar credibile, dar misterul nu a fost elucidat. Celebrităţi ale timpului lor sau oameni obişnuiţi au dispărut pur şi simplu de pe faţa pământului, de parcă ar fi devenit subit invizibili. Fără a lăsa vreo urmă.

Amelia Earhart, pilot şi designer

Pregătirea. A fost prima femeie pilot care a reuşit să traverseze singură Atlanticul. Nu avea nici 30 de ani. A fost o luptătoare pentru drepturile şi emanciparea femeilor, iar dispariţia ei se leagă într-un fel chiar de această convingere a ei: „Suntem la fel de puternice, inteligente, abile ca bărbaţii“. S-a îndrăgostit iremediabil de zbor după ce a stat numai zece minute în carlinga unui avion de luptă. A devenit a 16-a femeie care a primit brevet din partea Federației Aeronautice Internaționale, în mai 1923. Pe 17 iunie 1928, a zburat alături de pilotul Wilmer Stultz timp de 20 de ore. Era frumoasă şi celebră, a strâns bani şi s-a lansat în modă, pentru a-şi putea sponsoriza, mai târziu, propriile proiecte de zbor. A lansat linii de haine pentru femeile pilot, dar şi rochii. S-a implicat direct, nu doar cu numele, deoarece chiar se pricepea la cusut. A pozat în Vogue şi Cosmopolitan. În cele din urmă, a devenit redactor la Cosmopolitan.

Dispariţia. În 1937, totul era gata pentru cel mai mare vis al ei: să facă ocolul pământului în zbor, pe la ecuator. Când străbătuse deja trei sferturi din distanţă, a dispărut. Era undeva deasupra Oceanului Pacific. Nici până acum nu e clar ce s-a întâmplat, iar rămăşiţele ei sau ale navigatorului cu care zbura nu au fost găsite. Nici măcar urme ale avionului Electra. La doi ani de la dispariţia ei, Amelia Earhart a fost declarată moartă, chiar dacă nimeni n-a înţeles ce se întâmplase. Teorii, slavă Domnului, au fost: li s-a terminat combustibilul şi s-au prăbuşit în ocean, undeva în zona insulei Howland ori a fost capturată de japonezi şi ţinută prizonieră sau a reuşit să aterizeze şi să ajungă pe Nikumaroro, un recif din apropiere. Chiar şi urmele găsite (o bucată de fuzelaj ce-ar fi putut aparţine Electrei, câteva oase ale unei femei caucaziene) nu sunt de ajuns pentru a spune cu siguranță că acolo a murit Amelia Earhart. Nici măcar pentru a spune cu precizie dacă a murit sau nu.

Orion Williamson, fermierul anonim

O după-amiază liniştită. La sfârşitul secolului trecut, o familie de fermieri pe nume Williamson locuia în Selma, Alabama. Oameni obișnuiți liniştiți, cu doi copii şi multe animale. Cum era obiceiul în zonă, după prânz, părinţii şi copiii îşi făceau siesta pe veranda casei. Era o zi caldă de iulie a anului 1854. Aerul tremura de căldură, iar cei trei Williamson beau o limonadă, încercând să se răcorească într-un fel.

Dispariţia. La un moment dat, Orion, capul familiei, s-a ridicat şi s-a îndreptat spre câmp, unde păşteau câţiva cai, să aducă animalele la umbră. Pe partea cealaltă a câmpului, se vedeau doi oameni călare – erau niște vecini care se îndreptau spre Orion, făcându-i semne de prietenie. Deodată, acesta pur şi simplu parcă s-a evaporat. Nici familia, nici vecinii nu l-au mai văzut. L-au căutat cu toţii, disperați, au încercat să găsească gropi misterioase în care Orion ar fi putut să cadă sau cine știe ce șanț apărut ca prin farmec. Nimic, nici o urmă. Ambrose Bierce, unul dintre ziariştii veniţi să cerceteze dispariţia misterioasă, a scris „Dificultatea traversării câmpului“, carte devenită celebră. Atât a rămas de pe urma fermierului.

Mary Celeste, brigantina blestemată

Accidente în lanţ. Brigantina este un velier elegant, construit pentru călătoriile de comerţ. Mary Celeste, o frumuseţe de navă, a avut însă o soartă foarte ciudată. Lansată la apă în 1860, în Noua Scoţie, fusese un fel de teatru al accidentelor pe toată durata construcţiei sale. Până pe 5 noiembrie 1872, când a părăsit portul New York cu destinaţia Gibraltar, nava a fost vândută de mai multe ori. Fiecare armator era înspăimântat de soarta echipajelor angajate: căpitanii mureau de boli ciudate, aveau loc incendii la bord, ciocniri cu alte nave – numai nenorociri, pentru că ghinion ar fi prea puţin spus. În 1872, nava, numită iniţial Amazon, a fost rebotezată Mary Celeste, în speranța că-i va fi schimbată soarta.

Dispariţia. La plecarea din portul New York, la bordul navei se aflau căpitanul Benjamin Briggs, soţia sa, Sarah Briggs, fiica lor în vârstă de doi ani, ajutorul de ofiţer Albert Richardson şi şapte marinari. Aproape o lună mai târziu, pe 4 decembrie, timonierul navei Dei Gratia, ce naviga în apropierea coastei portugheze, a raportat o navă în derivă. Era Mary Celeste. Pustie, fără să i se fi mişcat un fir de sfoară din loc. Totul era la locul lui, mai puţin oamenii, de parcă nava ar fi fost pur şi simplu abandonată, lucru de neînţeles. S-au dat explicaţii care de care mai bizare, de la OZN-uri la o replică a Triunghiului Bermudelor, de la un cutremur subacvatic până la monştri marini. Nimic nu explică însă dispariţia echipajului. După această întâmplare, nimeni n-a mai vrut să aibă în proprietate brigantina blestemată. Iar culmea e că nici naufragiul controlat, nici incendiul provocat n-au reuşit s-o doboare.

Citește și:

Mister – un zbor care a durat 47 de ani!

Misterul zilei de nastere

Mistere medicale pe intelesul tuturor

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.2/15.01.2015

Autor:  Irina Tudor Dumitrescu

Sursa foto: Guliver/Thinkstock


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus