Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > Alina Chivulescu: Joci ce ți se propune

Alina Chivulescu: Joci ce ți se propune

Ce mai e nou în cariera ei? Actrița Alina Chivulescu revine pe marele ecran în rolul Cecilia, în noul film Selfie care se va lansa în iunie în cinematografe. Pentru același rol, în primul Selfie, Alina Chivulescu a primit în 2015 nominalizarea la Premiile Gopo, la categoria Cea mai bună actriță într-un rol secundar. De data asta, îi dorim chiar să ia premiul!

Dacă privești spre clipa debutului, drumul tău ca actriță a fost unul dificil?

Nu cred. Am norocul să fac cea mai frumoasă meserie, din punctul meu de vedere, am avut șansa ca la primul meu rol să-i am alături pe Ștefan Iordache și Mihai Călin în Eu sunt Adam, în regia lui Dan Pița. Apoi am întâlnit-o pe Mihaela Juvara, care m-a pregătit pentru examenul de la ATF. Iar de aici lucrurile au curs firesc, zic eu.

Ce roluri ți-ai dori?

Nu e momentul să fii selectiv. Joci ce ți se propune. Se fac câteva filme pe an, ești fericit că nu ești uitat.

Lumea filmului e mai ofertantă decât teatrul?

E aceeași lume. Să spunem că filmul rămâne, dar și eu îmi amintesc de actori pe care i-am văzut la șase ani. Ei rămân vii prin amintirea oamenilor din sala de teatru. Și filmul, și teatrul sunt magia pe care sunt recunoscătoare că am trăit-o.

Ai plâns mult sau ai râs mult pe lumea asta?

Ce frumos! Nu m-am gândit la asta, râd mult. De plâns, e o problemă personală. Depinde în ce parte alegi să privești.

Ai momente când pui punct și o iei de la capăt?

De multe ori. Trăim timpuri care te obligă oarecum să te „restartezi“. E și o libertate, dar și o spaimă asta. Frica de nou, de întrebarea sau, mai degrabă, de răspunsul la întrebarea: „Am să mai pot?“ Părinții noștri intrau în viață cu o meserie despre care îți povesteau și la pensie. Viața de azi îți cere o adaptabilitate mare.

Cum ți-ai decorat casa? Ai plante? Cu ce lucruri frumoase te înconjori?

Primele lucruri pe care le-am cumpărat au fost tablourile. Nu sunt valoroase decât prin ce înseamnă ele pentru mine. N-o să cumpăr niciodată o „semnătură“. Și primul tablou a fost un înger… Cred că aveam nevoie. Casa mea e albă de niște ani… toată; acum e foarte IN :), atunci era foarte EU :). Am plante care din fericire au crescut mari și frumoase și mă bucur de ele.

Scena te solicită. Cum reziști fizic? Dar emoțional? Faci sport? 

Rezistență fizică am. Cel mai mare dușman al meu e frigul. Am citit un interviu cu Dolly Parton care filma la minus… nu știu câte grade și a fost întrebată cum poate. A răspuns zâmbind: „Fac meseria care-mi place, cum să mă plâng?!“ Frumos, nu? Emoțional, mi-e destul de greu, de fiecare dată zic gata, îmi pocnește inima, dar săraca nu pocnește, poate se bucură și ea că aceea pentru care bate face ce-i place…  În rest, alerg, e porția mea de fericire.

  Cât de preocupată ești de haine? Care e stilul tău preferat? 

Uniforma mea sunt jeanșii și un tricou, alb, negru sau marinăresc. Normal că-mi plac hainele și-mi place să știu că, atunci când ies, nu mă întreb cu ce mă îmbrac. Cred că e visul oricărei femei, nu? Stilul meu cred că e unul relaxat și cât mai low-profile. Dacă îmi pun tocuri, fac aproape doi metri, n-ai cum să mă ratezi. 🙂 Nu prea îmi plac oamenii la care vezi preocuparea pentru haine, păr, machiaj. O femeie asumată, tonică și eventual zâmbitoare și blândă e cea mai mișto!

Te preocupă accesoriile?

Cerceii. E boală, știu. Sunt plăcerea mea vinovată, pe lângă înghețată. Am, recunosc, și-mi cumpăr mereu, recunosc. Păcat că n-am o fetiță, ar fi avut o colecție cheap vintage impresionantă. Pe noră-mea nu cred c-o s-o impresioneze, o să zică: „Ce gusturi îndoielnice avea și maică-ta!“ 🙂

Există un mod simplu de a învăța să te îmbraci fără să-ți faci griji?

Cel mai înțelept e să-ți cumperi haine sau accesorii când găsești, nu când ai nevoie de ceva. Sub presiunea vreunui eveniment, faci greșelile vestimentare și financiare cele mai mari. Ar mai trebui să te informezi și să te cunoști – și, indiferent de decizii, asumă-ți-le!

Care sunt lucrurile cele mai importante din viața ta? Dar oamenii?

Copilul. Dacă el e bine, se poate închide tot. E datoria mea. Siguranța zilei de mâine, meseria, căldura în casă, asta la propriu. 🙂 Bunicii lui Mika, tatăl lui, prietenii mei, Dan.

Cum vă petreceți timpul liber tu și fiul tău?

Mergem la film, îi place la teatru, ieșim cu bicicletele. E deja mare, face 16 ani. Am programat o vacanță la Disney, să sperăm că ajungem.

Ești o mamă posesivă?

Sigur nu posesivă, poate prea grijulie. În fond, am crescut împreună, ne-am construit relația și am încercat să ne adaptăm nevoilor celuilalt. E un copil bun, sunt recunoscătoare…

Te-ai gândit la momentul când vei deveni soacră?

  Nu am cum să fac proiecția asta acum, dar, de niște ani, învăț să mă pun în „papucii celuilalt“. Va fi familia lui și eu voi fi fericită pentru ei.

Mai crezi în iubire și în instituția căsătoriei?

Nu știu să răspund. Știm toți că e frumos în doi, dar nu mai cântăresc viața din visuri. Poate ține de noroc, de cât meriți, habar n-am. Știu că m-am iubit cel mai mult când am iubit.

E desuet să fii romantic?

Desuet e să-ți trăiești viața în funcție de cei care judecă. Să faci tot ce te face fericit, să ai prietene ca ale mele (cu care fac lucruri desuete :)), să ai familia și meseria ta, să te bucuri de omul care azi e lângă tine, iar la sfârșit să spui: „A fost desuet de mișto!“ Ce frumos e!

 

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.18/05.05.2016
Autor: Ivana Iancu 
Sursa foto: Antena 1

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus