Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > Anca si Stefan Lungu: O casa, un bebe si trei nunti

Anca si Stefan Lungu: O casa, un bebe si trei nunti

 

Naşi v-au fost tot cei din familia Huidu?
Ştefan: Nu, pe mine mă leagă o prietenie strânsă cu Şerban, dar naşii i-am ales pe suflet, nişte prieteni foarte buni. De fapt, am făcut trei nunţi. În Toscana, a fost o slujbă de binecuvântare, apoi am mers în Grecia, în concediu, împreună cu naşii, unde am făcut cununia religioasă. Iar la starea civilă, ne-am căsătorit în România.
Anca: În Grecia, ne-am căsătorit pe o insulă, în Escada, într-o bisericuţă pe malul mării. Se auzeau valurile, a fost foarte romantic, am participat doar noi doi şi patru prieteni. Am avut chiar şi o pregătire prealabilă – înainte de ceremonie, ne-am întâlnit de vreo patru ori cu preotul, care ne-a explicat ce înseamnă slujba aceasta şi a vrut să-şi dea seama dacă ne iubim cu-adevărat.
Ştefan: Revenind la Toscana, meniul a fost şi el la înălţime, pentru că Anca se ocupă de un site (Prinţesa Polonic) şi mi-am dorit s-o impresionez cu orice preţ. Presupun doar că bucatele au fost gustoase, pentru că n-am apucat să le savurez! Doar din vin am gustat. (Râde)
Ce v-a atras unul la celălalt? 
Anca: Mie mi-a plăcut de Ştefan pentru că era foarte deschis, ne simţeam unul în preajma celuilalt de parcă ne-am fi cunoscut de-o viaţă, deşi ne ştiam de două minute. E foarte lipicios şi sensibil, dar şi extrem de sincer.
Ştefan: O să spui că e clişeu, dar nu frumuseţea ei m-a atras, ci faptul că e una dintre puţinele persoane care au avut extrem de multă răbdare cu mine. Când mi-a cerut prietenia pe Facebook, mi-am zis în sinea mea: „Belea ţi-ai căutat, belea ai găsit!“ Eu eram într-o perioadă foarte dificilă, veneam după câţiva ani de buimăcire, simţeam nevoia de o gură de oxigen şi de o vorbă bună, oricât de patetic ar suna. Am primit din plin toate acestea de la Ancuţa.
Aţi schimba ceva unul la celălalt?
Ştefan: O, nu! Eu cred că am făcut-o pe Anca să devină foarte răbdătoare, iar ea m-a schimbat pe mine deja în toate privinţele. M-a făcut mai responsabil, mi-a redat dorinţa de a trăi cu adevărat. Înainte, eram ca o maşină de produs bani. Acum, nu mai fac atât de mulţi, doar câţi avem nevoie. În schimb, facem numai ce ne dorim, nu există lucruri impuse în viaţa noastră.
Ce îndrăgiţi cel mai mult să faceţi împreună?
Ştefan: Copii! (Râd amândoi) 
Anca: Tocmai am aflat că sunt însărcinată în două luni şi jumătate. Încă nu ştim care este sexul bebeluşului, însă tot ce ne dorim este să fie sănătos. Vestea că aşteptăm un bebeluş a fost o surpriză pentru toată lumea, mai puţin pentru noi, care ne doream foarte mult un copil.
Ştefan: Mă simt împlinit şi foarte emoţionat! Abia aştept să se nască!   
Anca: Ne-am gândit la câteva nume, însă nu e nimic stabilit deocamdată. Dacă va fi fetiţă o va chema cu siguranţă şi Adriana, după bunicuţa care m-a crescut. Dacă va fi băieţel – Ioachim, tatăl Sfintei Fecioare Maria.

 

Relaţia lor a început tumultos. Mariajul lui Ştefan cu Albertina Ionescu îşi dădea obştescul sfârşit, iar multă lume n-a privit cu ochi buni iubirea dintre el şi Anca. Dar e suficient să-i priveşti acum, la câţiva ani distanţă de acel moment, şi să înţelegi că aceşti doi oameni vor rămâne împreună până la sfârşitul veacurilor.

Acum, ninge. Voi în ce anotimp v-aţi cunoscut? 
Anca: Tot iarna, la începutul lunii decembrie. Tocmai am sărbătorit trei ani de când ne ştim.
Ştefan: Ne-am cunoscut pe Facebook, iar imediat după asta, eu mi-am desfiinţat contul. Primisem de la Mark Zuckerberg tot ce putea să-mi dea mai bun, sunt unul dintre fericiţii care s-au folosit de Zuckerberg şi nu Zuckerberg de ei. Pentru mine, luna decembrie e specială – e ziua mea şi vine Moş Crăciun. Oricum, trăiesc copilăria în fiecare zi, darămite în decembrie.
Anca: Şi eu, şi Ştefan suntem îndrăgostiţi de perioada Crăciunului, iar anul acesta a fost unul cu totul şi cu totul special, pentru că ne-am mutat în casă nouă. Dar am petrecut sărbătorile într-un living gol ‒ nu ne-au rămas bani de mobilă. În schimb, am avut un brad imens, pe care l-am împodobit cum am ştiut noi mai frumos.
Ştefan: Am primit cadouri tot anul, ne-am împlinit cele mai frumoase visuri. Nu doar că ne-am mutat în casa noastră, dar ne-am şi căsătorit!
Când s-a întâmplat fericitul eveniment?
Anca: În aprilie, cu doar câteva zile înainte de ziua mea de naştere. N-am ştiut nimic, a fost o surpriză pusă la cale de Ştefan, ajutat îndeaproape de familia Huidu şi de o mulţime de prieteni. El a organizat totul, până în cel mai mic detaliu. Eu ştiam că voi merge în Toscana, la o şedinţă foto pentru o revistă glossy, iar când am ajuns la castelul închiriat special, am aflat ce urma să se întâmple cu adevărat. Pe terasă, toţi invitaţii (60 la număr) mi-au strigat: „Anca, bine ai venit la nunta ta!“ Am fost foarte emoţionată, am plâns, am tremurat, abia după o săptămână mi-am dat seama că m-am căsătorit!
Ştefan: Am lucrat un an întreg la această surpriză, de la căutarea castelului până la cumpărarea verighetelor şi conceperea rochiilor de mireasă (două). Cam tot ce trebuia să facem în doi, eu am făcut singur. Desigur, ajutat de prietenii noştri foarte buni.
 


Lasă un răspuns

Sus