Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > Anca Țurcașiu: Sunt un om liber!

Anca Țurcașiu: Sunt un om liber!

Emană o bună dispoziție molipsitoare ori de câte ori își face prezența în spațiul public. La 45 de ani, ambasadoarea postului Happy Channel ne oferă o lecție de generozitate profesională și seninătate incontestabilă.

Anca Țurcașiu reușește să se reinventeze cu fiecare rol pe care-l interpretează, atât pe scenă, cât și în viața de zi cu zi. Deține deja o experiență bogată ca actriță, cântăreață și om de televiziune, iar echilibrul dobândit de-a lungul anilor are menirea de-a motiva publicul feminin în căutarea propriei împliniri.

Ce te face fericită?

Echilibrul pe care îl dau vieţii mele, libertatea pe care o am, sunt un om liber! Să fii un om liber înseamnă cel mai mult pe Pământ! Să n-ai şefi, să faci ceea ce-ţi place și când îţi place, să nu fii constrâns. Iar asta, și în viaţa de zi cu zi, într-o căsnicie…

E de dorit libertatea deplină în căsnicie?

Da, să-i dai partenerului aer să respire în lumea pe care şi-o doreşte, ori de câte ori şi-o doreşte. Eu, de pildă, mă relaxez foarte mult mergând în magazinele de mobilier şi decora­ţiuni sau în librărie. Îi spun lui Cristi, când am două ore libere, că mă duc să miros puţină mobilă și-l rog să nu mă sune, că-l sun eu.

Sunteţi genul de cuplu care face cumpărăturile împreună, sunteți nedespărțiți?

De anul acesta, Cristi şi-a exprimat dorinţa să mă însoţească în diverse locuri, ceea ce mă bucură. S-a schimbat foarte mult în bine soţul meu! A devenit mult mai atent şi mai receptiv la dorinţele mele şi la tot ce se întâmplă în viaţa mea.

Ce a generat această schimbare?

Am stat mult de vorbă despre asta. Comunicarea e cea mai importantă în cuplu, dacă ai cu cine comunica, bineînţeles. Cel mai uşor e să divorţezi. Greu e să stai de vorbă cu omul de lângă tine, să-i spui ce te deranjează şi să găsiţi soluţii să fiţi amândoi fericiţi. Dacă am elimina reproşurile din viaţa noastră, am fi mult mai fericiţi! Eu și soţul meu nu suntem rude, nu avem cum să semănăm şi atunci de ce să îi cer să fie ca mine? Trebuie spus: „Mi-ar plăcea dacă ai duce gunoiul din când în când în loc de: „Nu duci gunoiul niciodată! Se poate spune acelaşi lucru într-o propoziţie în care să nu apară cuvântul „nu”. Am ajuns târziu la înțelepciunea asta, nu m-a învăţat nimeni să fac aşa…

Şi atunci de unde ştii ce să faci?

Am citit mult şi am învăţat multe. Dar degeaba citeşti dacă nu faci exerciţii zilnice ca să schimbi lucrurile în afirmaţiile, gândurile şi acţiunile tale. Eu nu ajunsesem încă într-un impas atunci când am hotărât să-mi schimb viaţa, însă mi-am schimbat-o acum cinci ani. Şi sunt foarte fericită.

Se vede. Care e secretul tău?

Am apelat la specialişti pentru a afla, de pildă, cum trebuie să mă hrănesc, cum să combin alimentele. Dacă ţii doar o simplă cură de slăbire, după ce se încheie, revii la cum ai fost.

Tu ai ţinut vreodată cură de slăbire?

Extraordinar de multe! Dar sunt un om complet diferit faţă de cum eram la 30 de ani.

Cum se vede viaţa acum faţă de cum o vedeai, să zicem, la 20 de ani?

Ooo, la 20 de ani mi se părea că am lumea la picioare, că pot face orice, că sunt cea mai importantă persoană de pe planetă. Aveam un ego mare.

Şi unde te-a dus acest ego mare?

La discuţii, certuri, nemulţumiri, frustrări, lacrimi, dezamăgiri. Acum sunt mai echilibrată, m-am relaxat, sunt mult mai calmă.

Că tot veni vorba despre stilul de viață, cum vezi această modă a vegetarianismului?

Eu am adoptat acest stil de viaţă în 1990, când nimeni nu făcea asta. În luna mai am început, prin septembrie același an am făcut un set de analize, mi-au ieșit bine, iar de-atunci n-am mai mâncat niciodată carne, eu nefiind, de altfel, o mare carnivoră. E foarte important să avem grijă de noi. Totuși, mie nu-mi plac extremele, curele de detoxificare, urmate de revenirea la o dietă obișnuită.

În ce privește sportul, cât de des îl practici?

Toată viața am făcut mișcare. Am făcut atletism de performanță în copilărie, eu nefiind genul sportiv. Am fost îndrumată către asta fără să vreau. Dintr-o greșeală, am nimerit la o clasă de sport. Eram rotofeie și împiedicată, n-aveam nicio legătură cu sportul. Cu toate astea, am intrat într-o competiție, erau 120 de copii la start, primii 30 au fost selectați pentru clasa de sport, iar eu am fost a 29-a. Așa m-am trezit făcând sport de performanță fără să-mi doresc vreodată asta! Eram foarte bună la viteză, am și participat la multe concursuri. Dar am renunțat când am intrat la liceu și am început pregătirea pentru Teatru. După o vreme, am început să fac aerobic de nevoie, voiam să-mi tonific musculatura. De sport m-am apucat și m-am lăsat de multe ori. Din septembrie anul trecut însă, m-am apucat foarte intens de fitness. 

Puțină lume știe că ești designer de interior cu atestat…

De când mă știu desenez mobilă. Pe vremea lui Ceaușescu, când totul era tern, gri, eu desenam fotolii roșii sub formă de buze. După ce am terminat Facultatea de Teatru, am vrut să mă duc la Arhitectură, dar am plecat într-un turneu în America, l-am cunoscut pe Cristi, ne-am căsătorit, a venit pe lume copilul și s-a ales praful, n-am mai făcut facultatea.
A rămas un vis neîmplinit să fac o școală de design interior. Dar m-a chemat Andreea Marin într-o emisiune de Crăciun, acum vreo doi ani, și mi-a spus că îmi împlinește singurul vis neîmplinit. Iar acum profesez, dar nu cu facturi. Am aranjat spații pro bono, pentru prietenii mei. Totuși, actoria e meseria mea. Eu tot la scândură mă întorc. (Râde.)

Ești actriță, cântăreață, om de televiziune, designer de interior. Ce ipostază ți se potrivește mai mult?

Cântăreață nu am fost niciodată decât aruncată aiurea pe o scenă. Nu am făcut cu mare pasiune asta. Am pregătire de actor de musicaluri, aici mă regăsesc.

Cum crezi că ești percepută de public, care e brandul Anca Țurcașiu?

Lumea mă percepe ca pe un om vivace, tânăr și îi mulțumesc pentru compliment.

Dar ca mamă și soție cum te vezi?

Ca mamă sunt mult prea permisivă, iar ca soție sunt atentă, iubitoare, caldă, responsabilă, nu uit niciodată să umplu frigiderul, nu uit niciodată să fie rufele curate, fac de toate. Dar împreună cu soțul meu. Am trecut împreună prin 19 ani, e ceva!

Ai călătorit în lumea întreagă. Cum de ai ales să rămâi în România?

Am soțul și copilul cetățeni americani. Dar n-aveam cum să mă mut în SUA, având în vedere meseria mea. Așa că soțul s-a mutat aici pentru mine și foarte greu s-a acomodat în România.

Dar n-ai avut niciodată ambiții hollywoodiene?

A, nu. Eu sunt fericită la mine în țară. Îmi place foarte mult să călătoresc, îmi place mult Times Square, dar n-o să mai fie Times Square odată ce mă mut acolo. La fel de mult îmi place Asia și e posibil să respirăm aerul de acolo mai des, adică să ne petrecem iernile acolo. De ce nu?

În copilărie ce visai să devii?

Am început prin a fi Sanda Țăranu, citeam programul TV. Apoi voiam să devin medic veterinar, după care am ajuns la actorie. Paradoxul face ca după liceu să fi dat examen la Facultatea de Chimie, pentru că era ideea să fac totuși o facultate „serioasă. Dar n-am intrat. Cineva acolo sus mă iubește! 

Citește și:

Dragoș Pătraru: Suntem doi, ca un superOM

Elena Gheorghe: La vie en rose

Liviu și Adriana Iurea: Doi români la Moscova

Articol preluat din ediția de aprilie 2016 a revistei Femeia.

Autor: Alexandra Rotărescu

Foto: PR


Lasă un răspuns

Sus