Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > Catalin Stefanescu : "NU jur credinta, e nociv!"

Catalin Stefanescu : "NU jur credinta, e nociv!"

De cand am intrat eu in lumea asta a revistelor pentru femei, am un singur gand obsedant. In rest, ideile vin si trec, dar gandul acesta ramane: sa fie o revista pentru femei, scrisa de barbati! Sa stim cum ar percepe ei toate maniile noastre de infrumusetare, cati bani dau, de fapt, pe-un decolteu, cum ne vad in general sau in particular, mai precis, in diminetile in care ne trezim cu cearcane si parul valvoi in patul lor.

Dar, pentru ca nu s-a inventat inca „publicatia-minune”, am zis sa caut in alta parte raspunsurile cu pricina. Aveam nevoie de un barbat destept, deloc efeminat, ravnit de o multime de femei, dar nedetinut oficial de niciuna. Garantat suta la suta, aveam sa-l gasesc, fie ce-ar fi! Zis si facut. Intr-o seara de miercuri, pornesc spre TVR, chitita sa-l provoc pe Catalin Stefanescu la un exercitiu cu permutari de superficialitati luate ca atare. Ce a iesit? O conversatie pe alocuri serioasa, caci barbatul din fata mea nu ia in ras multe dintre apucaturile femeiesti, dar si haioasa pentru ca… nici nu are habar de multe dintre ele. Abia am reusit, printre hohote, sa raspund la randul meu intrebarilor lui Catalin: „Peelingul e cu epilat? Nu? Hai, ma, zi! A, stiu, e cu unghii? Cum nu? Atunci e cu sprancene!”. Dar sa trecem la altele si mai (g)rele!

Despre frumoasa din orasul in care toate luminile s-au aprins. Cum vezi femeia tipica a Bucurestilor?
Povesteam cu prietenii despre femeia de Bucuresti. Femeia de Bucuresti e diferita de femeia din alte orase. Cu toata oroarea mea de definitii generale, ca om care umbla, in prostia lui, destul de des prin magazinele de toale si chiar si prin magazinele de toale de gagici, stiu ca, cel putin cu vreo 4-5 ani in urma, diferenta intre felul in care se imbracau femeile din Bucuresti fata de cele din alte orase mari din Romania era una neta.

Citeste mai mult in numarul de ianuarie al revistei FEMEIA. despre cunoastere, mister, victorii, plagieri, dependente, intalniri si frumosii ani nebuni ai lui Catalin Stefanescu.

In alte orase, nu vreau sa zic „provincie”,femeile care se imbraca bine au ceva special, o anumita pozitie sociala, o preocupare pentru ceea ce se cheama in general „frumos”, un anumit nivel de instruire. La Bucuresti, nu-i obligatoriu sa fie asa. Aici sunt si femei foarte simple, fara preocupari intelectuale, care se imbraca bine. Cred ca aici ocazia de a mima este mult mai mare, ca orasul asta e mai la zi si e firesc sa fie asa. E singurul mod in care as face o diferenta remarcabila.

Despre adevaruri pastrate sub make-up-uri sofisticate si haine – ascunzatori perfecte pentru zeci de defecte.
Toala si machiajul sunt desertaciuni, in sensul adevarat al termenului. Nu sunt unul dintre suporterii acestui tip de desertaciune, dar sunt sclavul ei intr-o anumita masura. Din cand in cand ma mai ia boala cu toalele, din cand in cand ma mai intereseaza cu pantofii, cu ghetele… Uneori femeia din mine se comporta ca o femeie obisnuita si, cand am draci sau cand am probleme sau cand sunt cu moralul jos, ma repar ducandu-ma in magazine, fie sa casc gura, fie sa cumpar cate ceva. Sunt foarte tolerant la povestea cu shoppingul. Apoi, in astfel de locuri vezi tot soiul de personaje. Magazinul e un spectacol public.

Despre provocare. Cata provocare sta-ntr-un decolteu? Sau in lacul de unghii rosu aprins? Sau unde?
Depinde ce gazduieste decolteul. Insist sa spun ca nu e vorba de cantitate. Si mai depinde radical de cand si de cum se pune decolteul. Eu nu slujesc nicio teorie, nu sunt deloc adeptul teoriilor, nu cred ca toate femeile sunt la fel, asa cum nu cred ca toti barbatii sunt la fel.


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus