Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > Cristina Herea: Trăiesc în fiecare zi îndrăgostită de viață

Cristina Herea: Trăiesc în fiecare zi îndrăgostită de viață

Rareori am văzut ca o femeie îmbrăcată decent, educată și instruită  să facă și să prezinte o emisiune-tabloid cum e Cancan TV de la România TV. Mai mult,  pasionată de astrologie, mitologie, spiritualitate, Cristina Herea realizează reportaje, dar și „Ediția Specială cu Mariana Cojocaru“,  renumit astrolog de la noi.

Așadar, se poate să fii frumoasă și totodată inteligentă, să scrii cărți, dar și să  faci emisiuni-tabloid! Cristina Herea ne demonstrează asta.  

A scrie o carte sau mai multe acum, când toată lumea stă pe net, este un moft de CV ori ai considerat-o a fi o necesitate?

Prima carte a fost o scriere manifest prin care am încercat, la 21 de ani, să îmi arăt dezamăgirea în fața unei lumi aparent perfecte, dar care ascundea vulnerabilități periculoase. A fost mai mult un strigăt despre dezamăgirea unei lumi a aparențelor… „Mirajul unei lumi… mondene“. A doua carte a venit după experiența de la Strasbourg, unde profesori eminenți și lideri ai politicii europene m-au făcut să înțeleg că lumea publică este destinată pionilor, manevrați de priceperea maeștrilor de culise. Că adevărații „eroi“ ai zilelor noastre sunt necunoscuți nouă, celor neinițiați.   

Interesul tău pentru astrologie este nou? Îți ghidezi viața după previziuni?

Îmi ghidez viața după dorințele mele. După idealurile și visurile în care cred. Am citit enorm despre această știință, încă de acum zece ani. Dacă mergem pe principiul că totul este matematică, atunci și viitorul poate fi un algoritm descifrabil pentru unii dintre noi. Inițiații! Mie însă îmi place să cred în liberul arbitru. Cred cu tărie că lucrurile se întâmplă în funcție de puterea credinței noastre. Că orice barieră poate fi trecută atunci când crezi dincolo de limitele umane, că toate problemele se sfârșesc atunci când gândurile îți sunt rugăciuni, că nu există „imposibil“, ci doar „nu este timpul“.

Între lumea care merge către spiritualitate, a astrologiei, și boomurile de la Cancan e ceva diferență. Un jurnalist bun crede în valoarea emisiunilor-tabloid?

Cred în valoarea presei tabloide atunci când scoate la lumina neregulile societății în care trăim: politicieni fără studii superioare, corupți, dar care ne decid soarta sau artiști care ne „predau“ lecția moralității, dar care trișează legea. Scandaluri cu iz penal care, fără mediatizare excesivă, nu și-ar fi găsit rezolvarea, din cauza lipsei transparenței. Cred că ar trebui să ne gândim de două ori atunci când ne raportăm la personajele publice, pe care le-am transformat în idoli.    

Ai fost tentată să încerci să îți faci o viață nouă în altă parte?

Au existat două momente în viață, când visele mele se conturau într-o altă țară, Franța. Prima dată la 18 ani, când am intrat la Facultatea de Științe Politice, secția franceză, cu șansa de a studia la Lyon. Viața însă a făcut să aleg în cele din urmă Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București. Nu regret, pentru că spectacolul psihologic al unei lumi expuse mediatic mi-a întărit exponențial valorile omului simplu care îmi place să cred că am rămas. Iar al doilea moment a fost atunci când, după ce am luat licența în jurnalism, mi-am depus demisia la ziarul unde lucram, alegând bursa la o școală de științe politice de la Strasbourg. A fost un an fabulos, însă șansa de a lucra în televiziune și a învăța jurnalismul de la adevărați profesioniști m-a convins să mă întorc acasă.

Frumusețea este un atu pentru a face televiziune?

Nu știu acest lucru, am fost întotdeauna departe de a fi vreun etalon al frumuseții  Am mizat întotdeauna pe alte calități, care nu sunt condiționate de trecerea timpului. Documentarea, spontaneitatea, corectitudinea și puterea de a înțelege că vedetă este interlocutorul, și nu eu – moderatorul – sunt atuurile mele, cred. 

Cum știi să te bucuri de fiecare zi?

Bucuria vine de la oamenii alături de care fac echipă în proiectele mele. Fiecare zi este un nou maraton! De la cafeaua băută la parterul casei, în salonul pe care l-am deschis în urmă cu șapte ani, până la ședințele pentru emisiunile de duminică, brainstormingurile cu echipa de la agenția de consultanță pe care o conduc și comenzile contra cronometru livrate în toată lumea, de la atelierul de genți – ziua se sfârșește mult după miezul nopții. Nu simt nici un moment că muncesc, pentru că toate sunt proiecte pe care nici măcar nu am îndrăznit să i le cer lui Dumnezeu atunci când, în copilărie, îmi îndreptam seara gândurile spre cer. 

Grădinărești? Iubești florile? Ce semnifică ele pentru tine?

Îmi place să cred că am creat o mică oază de verdeață în inima Bucureștiului, deși am o curte mică. Hortensiile, liliacul, trandafirii parfumați și crinii – toate îmi amintesc de copilărie. Iar în casă, în fiecare duminică, aranjez florile de sezon primite de la tatăl meu. Ce semnifică pentru mine florile? Lecția supraviețuirii. Și ele au nevoie de gânduri și energie pozitive pentru a trăi! 

Cum ești dincolo de aparențe? Mie îmi pari timidă.

Sunt un om modest, dar extrem de complex prin intensitatea trăirilor mele. Sunt omul care apreciază lucrurile nu pentru cât valorează, ci pentru ce semnifică. Trăiesc în fiecare zi conștientă de faptul că viața este făcută din încercări, iar dacă voi găsi un drum fără obstacole, cu siguranță, acel drum nu duce nicăieri. Trăiesc în fiecare zi îndrăgostită de viață.

Ești instruită și educată. Cine ți-a inoculat dragostea de studiu și cât ți-a folosit „cartea“?

Și eu, asemenea multor copii, am avut idoli. Pe al meu am încercat să îl concurez mereu în studii, să mă întrec în diplome și să ajung să îi depășesc performanțele. Astăzi, după ani și ani, facem echipă. Este tatăl meu. Le sunt recunoscătoare părinților mei, care au investit enorm în studiile mele.   

Știi să îți aperi viața personală. Și totuși te simți împlinită, iubită, vrei să ai o familie, copii?

În urmă cu ceva ani, am ales cariera în detrimentul șansei de a avea o familie. Nu a fost un act de egoism, ci dorința de a deveni un om independent, într-o lume a compromisurilor. Sunt un om care și-a găsit echilibrul, însă împlinirea o să vină în momentul în care o să îmi întemeiez o familie. Iubită mă simt de familie, prieteni și de oamenii alături de care fac echipă în proiectele mele… doar ei sunt în viața mea acum.

Ai tentația să probezi rochii de mireasă sau ești superstițioasă?

Cred că sunt o femeie atipică! Nu m-am gândit niciodată la rochia de mireasă; mă preocupă lucrurile care durează o viață (râde).  Cât despre superstiții, atâta vreme cât îți concentrezi energia către lucruri bune, acestea nu au cum să te ocolească.

Ce visezi? Ce iubești? Ce aștepți de la ziua de mâine?

Visez să nu îi dezamăgesc pe cei ce au investit în mine încredere, este una dintre cele mai importante provocări pentru mine. Iar de la ziua de mâine îmi doresc un om care să înțeleagă că viața în doi nu este o competiție pentru atestarea puterii, ci o muncă de echipă. Să iubești foarte mult îți dă curaj, însă sentimentul de a fi iubit foarte mult de cineva îți dă putere.   

Ești enigmatică… asta e o imagine, nu știu… Și, de fapt, cine și cum ești tu, Cristina Herea? 

Sunt un om simplu care a înțeles că ceea ce ești se va reflecta perfect în ceea ce faci, așa încât vreau să las lucrurile în care mă implic să vorbească despre mine. Vreau să mă găsiți în campaniile umanitare pentru copiii defavorizați, în paginile cărților pe care le-am scris, în magazinele de pe un alt continent în care se găsesc gențile L’Art No.29 și în biroul în care zilnic pășesc oameni, care îmi sunt profesori de viață.  Toate lucrurile acestea m-au făcut să am sufletul puternic, nu și trupul.

Citește și:

Simona Gherghe: Am învățat să nu mai judec pe nimeni

Ada Condeescu: Lumea e frumoasă de oriunde aș privi

Livia Graur: Luptă pentru ceea ce-ţi doreşti!

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.40/08.10.2015

Autor: Ivana Iancu

Sursa foto: arhiva personală

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus