Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > Elena Gheorghe: La vie en rose

Elena Gheorghe: La vie en rose

Mereu veselă, mereu plină de energie pozitivă pe care reușește să o transmită publicului, Elena Gheorghe este un exemplu de feminitate, de profesionalism, de tenacitate și de lucru temeinic făcut. Pentru că ea nu știe să facă altfel lucrurile, decât temeinic, fie că e vorba de viața profesională sau de cea personală.

Elena Gheorghe este o voce inconfundabilă. Despre ea ca om de spectacol am putea spune că  e un melanj de tradițional și fată cool, stiluri pe care știe să le îmbine fără niciun fel de stridențe. Este o mână de om care debordează de energie și are talentul să transmită stări și emoții prin cântecul ei. Pasiune și bucurie, cam asta îți inspiră această interpretă ce și-a creat un stil al ei în timp, cu efort și credință în ea însăși. Probabil aceasta și o viață de familie armonioasă constituie rețeta succesului. 

Cariera ta a fost o perpetuă reinventare. De unde ai avut inspirația, forța și imaginația necesare?

Spun întotdeauna, împărtășesc prin actele mele artistice toate poveștile, experiențele, emoțiile fiecărei perioade pe care o traversez. Viața noastră e mereu în schimbare, învățăm lucruri noi, avem trăiri noi și de aici vine și forța reinventării. Și, mai ales, sunt înconjurată de o echipă de oameni care mă cunosc, care mă ajută să evoluez și care mă inspiră. Îmi place să mă camuflez bine (râde) și să merg în parc, să privesc oamenii, să mă bucur de zâmbetele lor, să mă întristez când sunt supărați, să văd lumea așa cum e ea fără să știe că sunt Elena Gheorghe. E o sursă de inspirație incredibilă.

Este Festivalul de la Mamaia un reper în materie de notorietate artistică?

Este un reper de talente, cu siguranță. E un festival unde s-au lansat voci și artiști mari și face parte din istoria industriei muzicale românești. De fapt, e una din „poveștile” care au creat istoria acestei industrii.

Proiectul Mandinga a reprezentat o perioadă bună pentru tine. Ai putea să revii vreodată în acea formulă?

A fost o perioadă extraordinară, dar nu știu ce să zic despre revenire, suntem pe drumuri total diferite, fiecare dintre noi a ales altceva.

Dintre genurile muzicale pe care le-ai abordat, care te reprezintă?

Îmi place enorm energia „latino”. Dar sunt la fel de îndrăgostită și de pop-ul românesc, de muzicalitatea compozițiilor lui Laurențiu Duță de exemplu, și mă regăsesc cu mare bucurie și în ritmurile armânești, dar nu pot să uit prima mea dragoste: folclorul românesc.

Te-ai aplecat deseori asupra muzicii tradiționale aromânești. Ai făcut-o din datoria de a-ți cinsti neamul sau din bucuria de a cânta o muzică de suflet?

Sunt foarte mândră de istoria familiei mele, am fost crescută în valorile comunității aromâne și atunci când am ocazia să cânt la petrecerile, întâlnirile sau evenimentele comunității mele sunt tare fericită și o fac cu mare bucurie, din toată inima. Ba, mai mult, am scos primul album de muzică aromână în 2008 și în fiecare an mai scot câte o piesă. Luna aceasta voi lansa o piesă care se numește „Ca fudzii diparti”. „C-am plecat departe” este o melodie despre familie, mă reprezintă în totalitate și vă invit s-o ascultați.

Ai acasă costume aromânești?

Da, am costume de la bunica mea și le port ori de câte ori am ocazia.

Dar ii românești?

Mama are o colecție superbă de ii, e un element de stil personal întotdeauna la modă; îmi place enorm faptul că pe fiecare ie este povestea unor mâini talentate, că poartă în ele energia celor care au creat și au cusut fiecare detaliu al modelelor. Mai am până strâng o colecție ca a mamei, dar am și eu în garderobă cinci ii, pe care le iubesc.

E important pentru un artist să le poarte? De ce?

E tare bună, și întotdeauna specială, legătura cu istoria personală, cu originile, cu poveștile neamului din care vii. Pe mine mă încarcă și mă ating într-un fel cu totul special, pentru că iile sunt, zic eu, o colecție de feminitate românească.

Cum e la tine acasă în perioada sărbătorilor de iarnă? Cine face bradul? Cine gătește?  Cine se bucură cel mai mult de daruri?

E, vorba cântecului, „the most wonderful time of the year”. E frenezie, e joacă, e bucurie, e „împreună”,
e fericire, e… magie. De Crăciun suntem întotdeauna laolaltă, tot „clanul”, de 3 ani facem bradul ajutați de Nicolas, Lucas și, de 1 anișor, și de micuța Ema, prințesa familiei noastre, fiica fratelui meu; îl așteptăm pe Moșul, pregătim împreună un mic spectacol pentru el. Există o tradiție în familia Gheorghe, în bucătărie: în fiecare an, de când eram copii, salata de boeuf este creație Elena&Ana, sora mea. Noi suntem chef-i de salată. Din 2012 avem încă o tradiție, și anume piesa specială pentru perioada sărbătorilor de iarnă și, bineînțeles, ca și în acest an, am un dar muzical pentru voi. Abia aștept!

Cânți colinde pentru copilul tău, pentru familie? Care e colindul pe care îl simți cel mai apropiat sufletului tău?

O, da. De-abia aștept să vină Ajunul, să îmi iau cei mai talentați „coriști”, pe Nicolas și Lucas, nepoțelul meu, și să mergem la toți vecinii de bloc să îi colindăm. E unul dintre cele mai frumoase obiceiuri de sărbători și n-aș pierde aceste momente de grație pentru nimic în lume. Îmi plac foarte multe colinde, dar cred că am o sensibilitate aparte pentru cele vechi, tradiționale: „O, ce veste minunată”, „Florile dalbe” sau „Deschide ușa, creștine!”

Cânți de revelion?

Da. Crăciunul e pentru familie, iar revelionul e pentru ceilalți oameni foarte importanți din viața mea, publicul meu.

Ești soție, mamă. Mai ai vreme pentru tine?

Eh, mă descurc. Găsesc soluții, așa cum facem noi, toate mamele, în căutarea rețetei de „superfemei”: organizare, ajutor de la cei dragi (mulțumim, bunicilor!), alergătură multă, câteodată disperare și, întotdeauna, bucurie.
Cam asta e rețeta, nu?

Faci sport?

Da. Dansez mult pe scenă, la sală, îmi pregătesc rutinele pentru clipuri și show-uri și îmi place mult. Da, poate părea ciudat, dar chiar am o pasiune – să alerg pe bandă; e momentul meu cu mine, un soi de meditație, dacă vreți, când mă concentrez doar pe efortul fizic și e o rutină care mă relaxează, mă încarcă.

Apelezi la tratamente și trucuri tradiționale pentru a arăta bine pe scenă, la televizor, dar și acasă?

Când am vreme și energie, îmi place să îmi fac măști de păr cu avocado, ou și ulei de argan, îmi fac și măști hrănitoare pentru ten cu ce găsesc în frigider și ador scrubbingul cu cafea, în totalitate natural. În plus, pentru că un zâmbet frumos este esențial pentru o cântăreață, folosesc din când în când kitul pentru albirea dinților iWhite Instant. Sunt foarte încântată de efectele lui.

Ești pasionată de haine? Cine îți concepe ținutele de scenă?

Ooo, da. Recunosc, sunt dependentă de cumpărături și sunt pasionată de modă. Personajele de pe scenă sunt în continuarea etapei profesionale în care mă aflu, a stării mele interioare, a emoției sincere pe care vreau să o împărtășesc celor care-mi sunt aproape și cântă, dansează împreună cu mine. Conceptele creative le gândesc împreună cu echipa mea de imagine&branding, fetele de la Antz, și mă implic în fiecare pas de construire a personajului stilistic.

Ce stil vestimentar preferi?

Ador tot ce mă face să mă simt feminină, detaliile care îmi aduc un plus de delicatețe, grație, fluiditate; îmi place silueta „New Look” din anii ’50, dar și curajul, senzualitatea și exuberanța italiană sau forța și temperamentul din zona fashion latino.

Cât timp îți ia să te îmbraci? Dar să te aranjezi?

Dacă sunt între concerte, mă pot transforma chiar și într-un sfert de oră; da, ca toate colegele mele, sunt expertă. Dacă am mai mult timp, într-un ceas sunt gata: ținută, coafură, machiaj – all inclusive.

Îți dorești o carieră muzicală pentru copilul tău?

Îmi doresc să își găsească vocația și să facă toată viața ceea ce îl face fericit. Indiferent care e talentul, menirea lui.

Îi cumperi multe jucării? Ce preferă?

Da, multe. Uneori exagerăm, recunosc. În camera lui Nicolas e ca la „magazinul de jucării al lui Nicolas”. În această perioadă, Piticolas e în faza Cars – Fulger McQueen și Batman.

Cum e o zi obișnuită pentru Elena, cu familia reunită (voi, bunicii, mătușile)?

Zgomot mult, dragoste mare, mâncare bună, povești din familie și bucurie foarte multă.

Fericirea are o culoare pentru tine?

„La vie en rose” sau „Nel blu dipinto di blu”.

Citește și:

Ioana Maria Moldovan: Nu voi îmbrăca rochia de mireasă

Laura Badea: Campioană în sport și în viață

Sanda Nicola: Aici și acum am tot ce-mi trebuie

Articol preluat din ediția de decembrie 2015 a revistei Femeia.

Autor: Ivana Iancu

Foto: Alex Gâlmeanu


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus