Esti aici
Femeia.ro > Gastronomie > Horia Vîrlan e îndrăgostit de leuștean

Horia Vîrlan e îndrăgostit de leuștean

Horia Vîrlan este unul dintre cei mai cunoscuți bucătari de la noi. A slăbit 35 kg renunțând la zahăr, pâine, paste și făcând sport. Dar gătește cu aceeași pasiune pentru cei dragi!

Jurizează plin de umor emisiunea „Mama mea gătește mai bine“ de la Prima TV, a absolvit cursurile de artă culinară de la Cleveland Community College din SUA și are o diplomă de  „Maestru în arta culinară“. Ce secrete ne mai dezvăluie Horia Vîrlan, descoperă în cele ce urmează următor.

Bunica din partea mamei este „responsabilă“ pentru pasiunea mea faţă de bucătărie. Era o bucătăreasă desăvârşită, gătind practic din orice ne oferea grădina sau câmpul (ciuperci, fructe uscate etc.). Stând pe lângă ea în bucătărie, în perioadele cu ploaie sau frig am învăţat câte ceva, apoi într-o zi mi-a dat voie să amestec mămăliga. Cred că acesta a fost momentul!

Dacă nu aș fi mers pe acest drum, aş fi terminat facultatea de construcţii, unde am fost student şi aş fi devenit inginer constructor, desigur. După atâţia ani de când am renunţat la facultate, sunt totuşi bucuros că fiica mea este inginer constructor, terminând aceeaşi facultate la care eu am renunţat, dar pe care şi tatăl meu a absolvit-o la vremea lui.

După o zi de muncă/filmări, îmi place să stau întins pe canapea, cu picioarele aşezate pe un fotoliu. Mă relaxează şi mă ajută să derulez „caseta“ cu tot ce am făcut în ziua respectivă, iar după această retrospectivă, topită cu un ceai cald, pot să mă duc la culcare.

Românii au o bucătărie destul de variată, depinzând de sezonalitatea legumelor, dar şi de perioadele de post. Totuşi, sunt deschişi la ce este nou în gastronomie pe plan global, iar după cei 20 şi ceva de ani de căutări, au început să revină la gustul „de acasă“, fiind acum mai rafinaţi şi mai exigenţi. Când este vorba despre gătitul acasă, românii se împart, în opinia mea, în trei categorii:

Familiile obişnuite din mediul rural sau urban, unde gospodina mama sau soacră găteşte ce ştie ea şi ceilalţi mănâncă fără să comenteze.

Familiile din clasa medie din mediul urban cu nu mai mult de trei membri, unde gătesc atât soţia, cât şi soţul, preparate uşoare de genul salatelor, fripturilor sau pastelor. Aceştia obişnuiesc adesea să comande preparate (pizza, mâncare chinezească etc.) de la firmele de catering, dar ies câteodată „în oraş“ să ia cina în familie.

Cea de-a treia categorie este formată din cei care sunt celibatari ori formează familii cu doi membri tineri, care nu au în frigider decât apă, suc şi băuturi alcoolice. Aceştia mănâncă micul dejun şi prânzul la serviciu, iar pentru cină comandă sau mănâncă „în oraş“.

Îmi place chimionul (cumin în engleză), dar sunt îndrăgostit de leuştean, pe care îl consider reprezentativ pentru bucătăria românească.

Nimic din ce întreprinzi nu îţi va reuşi dacă nu-ţi place şi nu te dedici sufleteşte acelei acţiuni. Este cheia universală a succesului! Toţi tinerii ar trebui pregătiţi în acest sens. Vocaţia este mai importantă decât câştigul material.

Emisiunile de cooking au, în afara rolului de entertainment, absolut normal pentru televiziune, şi rolul de a-i îndruma spre un mod de viaţă mai sănătos, dar şi un rol cultural prin călătoriile gastronomice ale protagoniştilor emisiunilor. Trebuie să recunosc că sunt destul de multe emisiuni care au doar pretext gătitul, pentru a crea divertisment de mai bună sau proastă calitate.

Cea mai mare provocare culinară a fost atunci când am gătit pentru un cămin de copii infectaţi cu HIV şi am simţit căldura sufletelor lor curate.

Celor de acasă le place să le gătesc mâncare libaneză, deoarece este mai uşoară şi noi nu prea mâncăm carne de porc. Am avut ocazia, cu 20 de ani în urmă, în Statele Unite, să gătesc într-un restaurant ai cărui proprietari erau libanezi creştini. Acolo am învăţat să fac destul de multe preparate cu specificul lor.

Preparate care nu arată apetisant, dar care să aibă un gust foarte bun? Tuslamaua, coliva, tocăniţa de raci…

Nu a trecut vremea cărților de rețete, nici vorbă! Cărţile sunt mult mai complexe, acestea pot fi purtate din sufragerie în baie şi apoi în bucătărie. Putem să le citim oricând, chiar dacă nu este curent ori nu avem baterie. Cele scrise în carte sunt atent revăzute de către autori şi editorii de carte, deci vă rog: nu daţi cărţile pe reţetele sau poveştile de pe internet, nu merită!

Aparatura modernă este de mare ajutor în bucătăria secolului XXI, dar gustul este dat de calitatea ingredientelor şi de priceperea bucătarului.

Carnea de vită este de mai multe feluri, în funcţie de fibra musculară, dar, fără a intra în amănunte, vă recomand antricotul, muşchiul şi vrăbioara de vită maturate pentru a pregăti fripturi sau steakuri gustoase. Acestea trebuie cumpărate de la surse sigure şi trebuie să fie maturate; altminteri, friptura nu va fi la fel de fragedă. Pentru mâncăruri, tocăniţe sau ciorbă, recomand rasolul, fleica sau pieptul de vită. Acestea trebuie gătite îndelung, la o temperatură între 150 şi 160°C.

Dacă ar fi să fac un top 5 al celor mai bune tips&tricks pentru reuşita preparatelor, acesta ar arăta așa:

*Primul este organizarea – citirea atentă a reţetei, curăţarea şi tăierea ingredientelor, controlul temperaturii maşinilor de gătit şi utilizarea de ustensile corecte;

*Al doilea sfat ar fi să cumpere ingrediente de calitate, dacă se poate din ferme tradiţionale;

*Al treilea ar fi alocarea de suficient timp pentru reţetă;

*Eliminarea televizorului şi a telefonului mobil din bucătărie (sic!);

*Dorinţa de a obţine un preparat bun.

Restul sfaturilor sunt în plus. Tot ce contează este să vrei şi mai apoi să exersezi. Asta fac – ori au făcut – toţi cei care au reuşit.

Și, pentru că știu că mai sunt gospodine care nu au terminat de pus murăturile, le încurajez să includă și fructele în salatele de murături. Să încerce fără teamă să pună în borcane, pe lângă ingredientele clasice, și mere feliate, gutui, boabe de struguri ori pepene verde, dacă mai găsesc. Aștept rețetele lor secrete pe platforma online http://provocarealuihoria.droetker.ro până pe 30 octombrie, când se închide etapa a doua a campaniei „Provocarea lui Horia“.

Citește și:

Articol preluat din ediția de noiembrie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Mariana Fătulescu
Foto: PR


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus