Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > In pielea Mariei Antoinette

In pielea Mariei Antoinette

Cum este sa porti corset toata ziua?

Oh, m-am obisnuit. Facea parte din personajul meu si trebuia sa intru in pielea lui. E cam greu dupa ce iei masa, sa incapi din nou in acele rochii. Poate deveni enervant. Dar cea mai rea parte a fost coafura. S-a lucrat pe parul meu natural si uneori coafura imi datea dureri de cap. Imi puneau in par aceeasi chestie alba pe care o foloseste Karl Lagerfield sa-si faca parul alb – un fel de sampon uscat, care de la un timp mi s-a parut scarbos, la cat am inhalat…

Ce ai invatat la lectiile de eticheta?

Sa dansez si sa cant in franceza, cum sa merg si sa fac plecaciuni… Lucruri generale… Dar nu ceva care sa zic ca-mi poate folosi in viata de zi cu zi, pentru ca nu obisnuiesc, de pilda, sa ma inclin in fata oamenilor.

A fost greu sa joci rolul Mariei Antoinette la 14 ani?

Eu simt ca ea a fost un copil toata viata, copilaroasa din cauza modului in care a fost crescuta si protejata. Nu cred ca si-a dat seama de asta pana cand nu s-a confruntat cu revolutionarii. Incerca sa gaseasca putina normalitate in lumea ei ciudata, sa gaseasca lucruri placute in „inchisoarea” in care traia, sa intre in contact cu ea insasi. Tot ce vroia era sa-si petreaca timpul in Paris si sa mearga la cumparaturi, dar a fost ajuns intr-o situatie in care era complet izolata. Ca si ea, si eu incerc sa-mi dau seama care sunt lucrurile care imi fac placere. de exemplu, imi place sa pictez. E ceva personal, pictez ceea ce simt.

Ai iesit cu Sofia Coppola pentru a intra mai bine in atmosfera filmului, pentru a simti viata decandenta a Parisului?

Nu, nu prea. In prima saptamana am dormit. Apoi am iesit destul de mult, dar in general la dans. Am mers si prin magazinele vintage, pe la galeriile de arta. Am incercat sa exploram cat de mult am putut in weekend, pentru ca munceam in timpul saptamanii munceam foarte mult.

Poti compara stilul tau cu cel al Mariei Antoinette?

Nu sunt asa preocupata de moda cum era ea. Nu o folosesc ca pe un refugiu si in momentul de fata nu prea sunt interesata asa mult de moda.

Este dificil sa-ti alegi hainele, stiind ca femeile te vor imita?

Atunci cand fac un film, nu, pentru ca este vorba despre un anumit personaj. Eu nu ma consider un model de urmat in materie de moda, dar este flatant ca sunt vazuta astfel. Si eu ma uit la altii, de asemenea. De exemplu, imi place foarte mult Kate Moss.

Este a doua oara cand lucrezi cu Sofia. Ai o slabiciune pentru filmele ei?

Iubesc filmele ei pentru ca imi place perspectiva pe care o are asupra lucrurilor. Sunt putini cei care fac filme despre femei, complexe si viata lor. Sofia are ceva de femeie singuratica in ea. Se poate spune ca a creat o trilogie: „Virgin Suicides”, „Lost in Translation” si „Marie Antoinette”.

Ce ne poti spune despre felul Sofiei de a regiza?

Este diferita atunci cand lucram. Nu ne comportam ca niste prietene si nu chicotim pe platou. Devenim serioase cand vine vorba despre munca. Sofia lasa actorilor multa libertate, lasa loc de improvizatie. Cand filmam, chiar m-am simtit libera sa interpretez cum vreau. Cred ca este important sa lasi oamenilor libertate. Marie Antoinette a fost un rol foarte singuratic, am avut multe scene in care eram singura si automat ma simteam izolata, chiar daca erau oameni in platou.

Preferi sa fii lasata sa interpretezi cum vrei tu?

Mi-a placut dintotdeauna sa lucrez asa. Dar cred ca depinde. Fiecare film este diferit si lucrezi cu oameni cu personalitati diferite. Trebuie sa gasesti o cale de mijloc. Dar cred ca Sofia stie cum sa combine pesonalitatile oamenilor intr-un mod interesant. Chiar si modul in care vorbeste denota putere. Este destul de greu sa te afirmi in preajma ei. Eu si Jason eram foarte buni prieteni inainte si am devenit si mai apropiati la filmari. Chiar daca personajele noastre au o problema de comunciare la inceput, in final sunt singurele care se inteleg cu adevarat unul pe celalalt.

Cum te descurci cu obsesia de frumusete de la Hollywood? Crezi ca vei apela vreodata la chirurgia estetica pentru a obtine roluri de personaje mai tinere?

Nu ii judec pe cei care isi fac operatii estetice. Am 24 de ani si nu intrevad aceasta varianta in viitorul apropiat. Nu stiu. Incerc sa nu dau prea multa importanta felului in care arat.

Este dificil sa eviti acest lucru?

Este amuzant cand iesi din casa si mergi sa iei masa undeva si esti fotografiata in aceeasi pozitie si in acelasi lor, de mai multe ori. Si acum paparazzi vin si cu camere video…

Ai radacini europene. Intelegi mai bine cultura europeana si apropierea de sexualitate a europenilor?

Nu stiu, dar fetele din L.A. imi par din ce in ce mai indraznete. Fiecare familie este o entitate diferita si intodeauna exista lucruri cu care te confrunti inevitabil in aceasta entitate. Eu am crescut intr-un mediu destul de libertin.

Cum ti-ai dezvoltat personalitatea?

Sunt inca in crestere. Am 24 de ani si inca mai incerc sa ma lamuresc. Cred ca trecem prin diverse etape ale vietii. Fiecare, la orice varsta, se poate simti sexy sau non-sexy. Crestem tot timpul.

Crezi ca fascinatia pe care o emana Marie Antoinette atunci cand cara un caine este aceeasi cu cea a lui Paris Hilton?

Marie Antoinette iubea mult animalele, erau parte din natura ei copilareasca. Nu cred ca se gandea: „Oh, iata cainele meu dragut”, ci mai degraba il privea ca pe un companion. Oscila de la un lucru la altul, in functie de ce o facea fericita.

Cum a fost sa lucrezi cu animalele?

De fapt, a fost mai greu cu copii. Nu vorbesc prea bine franceza si uneori copiilor le era frica de mine pentru ca nu puteam sa comunic prea mult cu ei.

Ai prieten?

Nu comentez. E genul de intrebare la care daca raspund voi avea neplaceri.

Ce le-ai spune tinerelor carora nu le place cum arata sau au prea putin respect pentru ele insele?

Fiecare se simte asa cateodata. Important este sa-ti regasesti increderea in tine. Oricine poate fi frumos. Fiecare are o anumita infatisare pe care o poate imbunatati. Insa nu ajuta la nimic sa citesti reviste de moda.

Dar tu ai aparut pe coperta revistei „Another”. Deci, citesti reviste de moda…

Revista „Another” are poze frumoase, sunt ca un fel de capturi din filme. Este ca si cand ai juca un rol in care te imbraci in diverse costumatii.

Ai un designer favorit?

Ma inspir mai mult din filme. De cate ori vad un film, intotdeauna am tendinta de a ma imbraca ca acolo. Imi place cum arata Catherine Deneuve in „Repulsion”.

Ce ne poti spune despre Spider Man 3?

In mare parte, am terminat filmarile. In partea a treia, suntem maturi, deci relatiile sunt mai complicate intre mine, James (Franco) si Tobey (Maguire). Mai apare un personaj feminin in film, ceea ce sporeste sentimentul de gelozie. Iar Tobey isi arata partea intunecata in acest film. Mie personal mi-au placut filmarile pentru aceasta parte a treia, mai ales la inceput. Este dragut sa lucrezi cu oameni pe care deja ii cunosti si sa nu trebuiasca sa stabilesti noi relatii.

Cum reusesti sa mentii „proaspat” personajul Mary-Jane?

Este o provocare amuzanta sa-l fac sa para interesant, pentru ca am crescut jucand acest rol in ultimii sase ani. E grozav sa joci intr-un film in care cresti impreuna cu ceilalti actori. Exista provocari, tensiuni si relatii pe platou, care cred ca se reflecta si pe ecran. La inceput, e ceva de genul: „Oh, Doamne, iar fac filmul asta!”, si toate efectele speciale si toata asteptarea te seaca putin. Dar de indata ce vorbesc cu Sam Raimi, ma entuziasmez din nou. Imi place sa lucrez cu el si cu toti ceilalti implicati in acest film.

Ce-ti place sa faci atunci cand nu lucrezi?

Acum vreau sa urmez scoala de arte. Este important sa faci si alte chestii pe langa actorie. Nu sunt genul de actrita care face film dupa film, pentru ca ajungi sa nu mai ai viata personala si, in timp, capeti o alta identitate.

Unde te vezi peste zece ani?

Habar n-am! Sper sa fiu fericita si sanatoasa si sa am toata familia langa mine.

Au lucrat multi membri ai familiei Coppola la acest film. Ce crezi despre asta?

Familia Coppola e ca o familie de rapperi. Imi place la nebunie ca se sprijina si se inspira reciproc.

Presa spune intotdeauna ca te intalnesti cu colegii de platou…

Nu ma intereseaza. Daca sunt cu cineva, nu conteaza ce se scrie prin ziare, atata timp cat partenerul stie adevarul. Sper ca oamenii nu cred tot ce citesc.

Prietenii tai nu sunt derutati de ce se spune in presa?

Nu. Cu toate ca anul trecut un prieten de-al meu a fost intrebat prin telefon daca e adevarat ca suntinsarcinata. Oh, mai e atat de mult pana atunci! Nu pot sa cred ca oamenii iau de buna tot ce se scrie. Ar trebui sa se concentreze asupra vietilor proprii.


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus