Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > Interviu cu Florin si Ioana Grozea: fericirea are chipul lor

Interviu cu Florin si Ioana Grozea: fericirea are chipul lor

Aţi făcut nuntă mare?
Florin: Nunta am făcut-o pe marginea unui lac, lângă Bucureşti, pe un ponton, unde era şi o salcie, într-un peisaj eminescian. A fost o nuntă restrânsă, cu vreo 80 de invitaţi, unde au cântat trupele noastre preferate: Hi-Q şi Vunk. Bănuiesc că o să mă întrebi dacă am cântat şi eu: bineînţeles, doar s-au adunat familiile, nu aveam cum să scap. Bunici, unchi, mătuşi, toţi aşteptau să cânt. 
Ioana: Deşi am apelat la o firmă de organizare de nunţi, toate ideile au fost ale noastre. Eu am ales toate melodiile, ca să nu avem surprize. La masă am avut mâncare chinezească, preferata noastră. Iar domnişoare de onoare mi-au fost sora şi verişoara. 
Ce rochie de mireasă ai ales?
Ioana: Una foarte-foarte scurtă, un model văzut pe internet. Am fost la un atelier de croitorie şi mi-au făcut-o la fel ca în poză. Încă o păstrez. 
Florin: Am ales „La vie en rose“ în varianta lui Louis Armstrong pentru dansul de deschidere. Mai vreau să spun ceva: în presă s-a scris că a fost o nuntă secretă – nu e adevărat! A fost o nuntă unde am invitat doar familia şi prietenii. Mi se pare normal să nu chemi tot oraşul la nunta ta. Până la urmă, nu e nunta lor, ci a noastră. 
Unde v-aţi petrecut luna de miere?
Florin: Am stat 28 de zile în Asia, iar ghid ne-a fost Mihai Sturzu, care ne e naş de căsătorie. Nu am plecat imediat după nuntă, ci în ianuarie, că aşa îşi iau artiştii concediu. Am vizitat Singapore, Hong Kong, Thailanda, Malaysia – era prima noastră experienţă asiatică. A fost o vacanţă completă, la cât de mult am stat, mai era puţin şi ne plictiseam. 
Cum o să-l cheme pe micuţ?
Ioana: Sasha. Am zis să alegem un nume care să se potrivească şi dacă e fetiţă, şi dacă e băieţel.
Care e cea mai frumoasă amintire a voastră?
Ioana: Nunta, perioada aceasta, ziua în care o să nasc.
Florin: Ziua de astăzi e cea mai frumoasă amintire a noastră.

Când am vorbit la telefon, Florin a avut o singură rugăminte: „Vă rog mult să nu întârziaţi“. Dorinţa era cât se poate de justificată: Ioana, soţia lui de doar 24 de ani, mai avea o lună până să-l nască pe Sasha, primul băieţel al cuplului. Ne-am aşezat la o terasă din Otopeni, orăşelul în care s-au mutat de curând, cu o limonadă în faţă şi dornici să le aflăm povestea de iubire. Florin, exuberant şi cu zâmbetul cel mai generos din câte am văzut, îşi sorbea soţia din ochi, o mângâia şi o săruta ori de câte ori prindea ocazia. Ioana, cu ochii ei albaştri, părul blond şi pielea albă ca laptele, părea scăldată într-o lumină pură – cel mai probabil, aura maternităţii. 

Ioana avea doar 20 de ani când v-aţi întâlnit.
Florin: Aşa e. Era în 2009, la o petrecere pe care Hi-Q o ţinea de ceva ani buni într-un club din Bucureşti. Ioana a venit cu o prietenă de-a unui prieten de-al nostru. Nu ne cunoşteam şi, deşi acum nu recunoaşte, ea nu prea ştia de mine şi de Hi-Q. 
Şi cum aţi intrat în vorbă?
Florin: Eu am abordat-o, ăsta-i adevărul! Am plăcut-o din prima, am vorbit, am făcut schimb de numere de telefon, de ID-uri de Messenger şi aşa a pornit totul.
Ioana: Am început să ne întâlnim destul de des, deşi amândoi eram mai tot timpul pe drum – el cu turneele prin ţară, eu prin prisma serviciului, pentru că sunt însoţitoare de bord. 
După doar doi ani de relaţie, în 2011, aţi devenit soţ şi soţie cu acte în regulă.
Florin: Păi la ce să mai aşteptăm? Uită-te la Ioana: este incredibil de frumoasă, are nişte ochi albaştri imenşi, dinţi impecabili, buze la fel. Mai e şi blondă naturală, lucru foarte rar întâlnit. Am citit că doar 2% din populaţia globului au părul blond natural. Unde mai pui că este extrem de amuzantă! După fiecare glumă a mea, are replica ei. Umorul e apanajul inteligenţei, deci e o persoană foarte inteligentă. Normal că am cerut-o de soţie! Am făcut cununia civilă de ziua Ioanei, pe 15 iunie. Presa m-a acuzat că am procedat aşa ca să nu uit niciodată ziua căsătoriei şi ziua ei de naştere. Eu nu sunt de acord cu asta. A fost un fel de cadou pentru ea!
Eu cred că pentru tine! Cum v-aţi făcut curaj pentru pasul ăsta?
Florin: Locuiam deja împreună, eram cei mai buni prieteni, a venit firesc. 
Ioana: M-a cerut în căsătorie în parcul Herăstrău, eram pe role. A venit cu un cadou împachetat, iar eu, iniţial, am crezut că e o prăjitură. De fapt, era o coroniţă din flori de câmp, preferatele mele. Mi-a potrivit-o pe cap, s-a aşezat în genunchi şi m-a întrebat dacă vreau să fiu soţia lui. N-am bănuit nici o clipă ce urmează să facă, a fost un gest spontan, nu vorbiserăm încă de căsătorie. 
Florin: Cercul coroniţei mi s-a părut un simbol frumos, care duce cu gândul la verighetă. Am avut foarte mari emoţii! Arăta superb cu coroniţa pe cap, blondă, frumoasă şi înaltă cum e ea… Apoi m-am dus şi am cerut-o de la părinţi. Fără role în picioare!
 

 


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus