Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > Lavinia Petrea si Paul Anghelescu: Ne-ar placea sa avem gemeni

Lavinia Petrea si Paul Anghelescu: Ne-ar placea sa avem gemeni

Care sunt cele mai frumoase amintiri împreună?

Lavinia: Sunt multe. Unele sunt adevărate poveşti pe care le păstrăm pentru nepoţi. Relaţia noastră a început cu multe peripeţii şi a continuat cu momente pe care cu siguranţă nu le vom uita niciodată.

Paul: Regret, dar nu vei scoate mai mult de la noi. I-am promis unuia dintre cei mai buni prieteni ai mei că îi dau exclusivitate pe povestea noastră, ca să facă un scenariu de film. (Râde)

Bun, dar presupun că vacanţele nu sunt un secret. Unde v-aţi întoarce mereu cu bucurie?

Lavinia: Pentru mine, vacanţa din Santorini este în top. Sper să mai ajungem acolo cel puţin o dată. Am trăit la maximum acele zile în care am descoperit amândoi locuri de vis, bătând insula în lung şi-n lat pe ATV şi căutând nisip negru sau roşu. Iar apusul de soare… e aplaudat la scenă deschisă de turişti în fiecare seară!

Paul: Şi vacanţa din România, de vara trecută, pe plajele rustice de la Năvodari şi Corbu e pe lista preferatelor. Sau când mergem la bunicii mei, care au casă la curte cu grădină.

Cum vă umpleţi timpul liber?

Paul: Contează prea puţin ce facem, mi se pare mult mai important ca, indiferent de situaţie, să fim pe aceeaşi lungime de undă. Iar de cele mai multe ori ne iese figura!

Lavinia: Când avem puţin timp pentru noi, ne place să hoinărim, fără prea multe planuri făcute înainte. A, şi să gătim împreună, deşi aici Paul îmi dă lecţii. Şi încă ceva: când vine vorba de surprize, încerc să-i fac cadou exact lucrurile pe care ştiu că şi le doreşte. Mi-a ieşit de câteva ori, aşa e? (Paul încuviinţează.)

De certuri mai aveţi timp?

Lavinia: Nu prea ne certăm. În cei trei ani de când suntem împreună, n-am avut nici o dispută mai serioasă. Eu nici nu pot să stau supărată pe el. Dar îmi place să-l necăjesc, să-l imit şi totul se transformă în hârjoneală şi râsete.

Paul: Lavinia îmi zice că sunt prea leneş ca să fiu capabil să mă cert cu cineva. De-aia o iubesc, întotdeauna vede jumătatea plină a paharului.

Chiar e totul perfect? N-aţi vrea să schimbaţi nimic unul la altul?

Lavinia: Bineînţeles că nu e totul perfect! Prin urmare, vreau să-ţi transmit să nu mai uiţi să achiţi abonamentul la cablu!

Paul: N-am să mai uit să achit abonamentul la cablu!

Pe când nunta?

 

Lavinia: Nu suntem cuplul acela tradiţional care vrea să facă totul ca la carte. Pentru noi, nu arde să ne căsătorim, însă discutăm tot mai serios despre copii. Amândurora ne plac copiii, avem multă răbdare cu ei. Îţi dezvălui un secret: eu mi-aş dori gemeni!

Laviniei poţi să-i dai chiar 18 ani, dar în realitate are 31. A făcut atletism din clasa a treia până la terminarea liceului, iar asta se observă cu ochiul liber: e diafană, are alura unei copile şi gesturile unei femei hotărâte. Paul e mereu pus pe şotii, foarte politicos şi îşi soarbe iubita din priviri. Pe 1 mai, au sărbătorit nu doar Ziua muncii, ca tot românul, ci şi trei ani de când sunt împreună. N-au precizat când vom auzi clopotele de nuntă, dar au mărturisit că şi-ar dori copii. La cum trăgeau prichindeii de ei în parcul unde am realizat şedinţa foto, nu ne-am mira dacă evenimentul se va petrece în curând.

Cum v-aţi decis să deveniţi mai mult decât colegi?

Lavinia: Paul a făcut primul pas sau, mai bine zis, mulţi paşi insistenţi către mine. Ulterior, am aflat că voia să mă cucerească cu orice preţ şi nu s-a descurajat nici când i-am zis să mă lase în pace, că nu are nici o şansă. (Râde) Evident, nu prea ştiam ce zic. Acum, pot să las armele jos şi să recunosc: pe-atunci, deja mă hipnotiza privirea lui. Are nişte ochi superbi. Dar m-a cucerit şi încrederea în sine pe care o afişa.

Paul: Bine zis „afişa“. Timp de doi ani, m-a ignorat total. Ce-i drept, a venit o dată la mine, mai mult împinsă de la spate de o colegă, să-mi zică „la mulţi ani“ de ziua mea. Până la urmă, mi-am făcut curaj şi am început s-o curtez. Numai eu ştiu ce a fost în sufletul meu în jumătatea de an în care mă tot refuza. Lavinia a fost cucerită foarte greu, dar, uitându-mă înapoi, a meritat totul! 

Ce v-a atras unul la celălalt?

Lavinia: Paul este un tip cool, cum îmi place mie să spun, şi foarte inteligent. Îi merge mintea, iar asta îmi place mult. Nu mă stresează cu nimicuri, mă face să râd tot timpul. Râdem mereu când suntem împreună! 

Paul: Şi mie mi-a plăcut de ea tot pentru că e deşteaptă, dar şi stăpânirea de sine, puterea, calmul de care dă dovadă în situaţii dificile m-au atras. Şi frumuseţea, bineîn-
ţeles. Mai ales buzele!

Nu v-a fost teamă să începeţi o relaţie în condiţiile în care aveţi acelaşi loc de muncă?

Paul: Nu. Dacă stai să te gândeşti, în domeniul în care lucrăm, asta-i combinaţia perfectă. Altfel, este foarte greu să-i explici cuiva că nu poţi fi acasă de Paşte, că a mai apărut ceva şi trebuie să pleci de urgenţă în alt oraş, că e normal să-ţi sune telefonul în timpul nopţii.

Lavinia: Mie mi-a fost puţin teamă la început. Dar am trecut peste tot şi acum sunt de acord cu ce spune Paul. Sunt multe zile în care la redacţie nu apucăm să ne vedem deloc pentru că suntem pe teren, fiecare cu treaba lui. Eu sunt la eveniment, el e la secţia economică.

Mai apar gelozii din când în când?

Lavinia: Chiar nu. Spre deosebire de relaţiile mele anterioare, când mi se puneau tot felul de întrebări incomode şi existau suspiciuni, acum ne înţelegem reciproc meseria şi ce presupune ea. Amândoi cunoaştem zilnic o mulţime de bărbaţi şi femei, trebuie să avem încredere unul în celălalt. Recunosc, îl tachinez din când în când, iar el face la fel, dar totul e o joacă.

 


Lasă un răspuns

Sus