Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Vedete > Liana si Cosmin Alexandru: Armonie in trei

Liana si Cosmin Alexandru: Armonie in trei

Liana Alexandru, prezentatoarea principalului jurnal de știri de la Digi24, și soțul său, Cosmin, specialist în consultanță de business și comunicare, se cunosc de zece ani și sunt căsătoriți de șapte. În urmă cu doi ani, viața lor a devenit completă odată cu nașterea Selonei, o fetiță ca o minune.

Elimpede ca lumina zilei că în familia lor e loc numai de armonie, dar, ca să nu mai existe nicio îndoială, Liana, Cosmin și mica Selona și-au asortat chiar și ținutele la ședința foto. Am stat de vorbă despre cum o dragoste începe cu sute de scrisori virtuale și continuă sub forma unei familii cât se poate de reale. Și fericite.

Cum v-ați cunoscut?

Liana: Ne-am cunoscut acum zece ani, printr-un interviu pe care i l-am dat eu lui Eugen Istodor la „Cotidianul”. Erau întrebări nonconformiste, în stilul lui Istodor, la care eu răspundeam în jocuri de cuvinte. Interviul a apărut în weekend și cred că numărul a ajuns într-o luni dimineață pe biroul lui Cosmin. Lui i-a plăcut felul ludic în care eu răspundeam și faptul că vorbeam relaxat chiar și despre defectele mele. Mi-a zis că a vrut să vadă dacă sunt doar un personaj creat sau chiar așa sunt eu și m-a invitat la el la birou să vorbim despre un proiect jurnalistic. El lansa atunci ERUDIO, o asociație de educație pentru lideri, și mi-a propus să fac o revistă. M-am ocupat de primul număr și așa am ajuns să ne cunoaștem. Comunicam prin e-mailuri atunci, nu erau rețelele de socializare, am ajuns să ne scriem sute de scrisori. Fiecare rând era o bucurie, îi trimiteam muzică, vorbeam despre cărți și oamenii pe care îi apreciem. Au fost vreo doi ani de scrisori în care fiecare și-a văzut de drumul lui în viață, până într-o primăvară când mi-a trimis la redacție coloana sonoră din „Happy Feet“. Eu am fost într-o trupă de dansuri în adolescență, gestul lui nu era doar un cadou, era o invitație. Au trecut câteva luni, apoi mi-a telefonat prin septembrie să mă întrebe dacă nu vreau să merg la repetițiile pentru spectacolul lui Maurice Béjart de la Teatrul Național. Câtă emoție! Cum aș fi putut să refuz? Ne-am întâlnit la repetiții și de atunci am rămas împreună.

Care este principala calitate pe care o apreciați la celălalt?

Cosmin: Înțelepciunea cu care îmi trece cu vederea defectele și greșelile.

Liana: Cosmin are o capacitate de regenerare umană rară, de creștere din neant, pe care n-am văzut-o la nimeni altul. E capabil să-și admită neajunsurile și să se schimbe, chiar dacă asta îi atinge orgoliul la maximum.

Cum s-a desfășurat cererea în căsătorie?

Liana: Sub o umbrelă, sub un cer cu soare, dar și cu nori și câteva picături de ploaie, în față la Sacré-Cœur, în Paris.

Ce fel de nuntă ați avut?

Liana: Ne-am căsătorit doar noi doi, civil, la Barcelona, în ziua în care eu împlineam 30 de ani, pe 17 octombrie 2008. Căsătoria religioasă a fost la sfârșit de mai, anul următor, la București. A fost o nuntă a noastră, nu a ritualurilor. N-am purtat voal în păr, ci trandafiri albi, nu s-a furat mireasa, s-au cântat muzică franțuzească, rock, tango, toată lumea a dansat nebunește până în zori, după un playlist făcut de noi.

Ce a purtat mireasa? Dar mirele?

Liana: O rochie albă lungă, cu aripi de voal și o fundă mare roșie la corset, iar mirele – un costum negru, cămașă albă și cravată din satin roșu ca funda iubitei.

Ce locație ați ales pentru  nunta voastră?

Liana: Am ales o casă interbelică din București, renovată, într-un salon în care se țineau cursuri de tango. A fost cea mai tare petrecere la care am luat parte, la care s-au distrat și prietenii, și părinții, și copiii tuturor.

Cosmin: Am avut o nuntă pe cinste. Doar cu prieteni și rude apropiate, cu muzica noastră, s-a dansat de zile mari!

La cât timp a apărut Selona? Cum ați ales numele?

Liana: Selona a împlinit doi ani acum, pe 10 ianuarie. Ea e născută de ziua bunicii mele din partea mamei. Numele ei s-a născut însă în ziua căsătoriei noastre din Spania, adică la aniversarea mea. Vorbeam despre noi, despre copii și Cosmin a venit cu ideea… dacă avem o fetiță, să o cheme Selona, să fie un nume care să sune frumos în orice parte a lumii am trăi.

Cum v-a schimbat experiența ca părinți?

Liana: Această experiență ne-a făcut, de fapt, părinți împreună. Mi se pare cea mai dificilă încercare de până acum: să aducem în același loc ce crede fiecare despre cum ar trebui să crească fetița noastră și să ne potrivim noi doi și ca părinți, nu doar ca iubiți. Aici învățăm unul de la altul în fiecare zi, citim pe temă și vorbim mult despre metode, despre cum să facem când nu mai știm ce să facem, deși toate teoriile sună bine, dar nimic nu pare să se mai potrivească în realitate. Și-atunci facem lucrurile intuitiv, o lăsăm pe Selona
să ne vorbească.

Cosmin: Selona m-a învățat să cresc din nou. Nimic nu te ajută mai frumos să crești ca adult decât un copil. Trebuie să redescoperi copilul din tine, bucuriile lui și capacitatea de a relaționa cu maximă deschidere și onestitate. Când intri în casă, niciun adult nu se poate bucura așa cum se bucură un copil. Asta te face să vrei să intri în casă în cea mai bună versiune a ta, pentru că el asta așteaptă. Și reușești chiar și când crezi că nu mai poți. Nu în ultimul rând, Selona mi-a așezat viața mai bine.

Cum e Selona? Cum se înțelege cu mama? Dar cu tata? Ce face cu fiecare în parte?

Liana: E un copil vesel și, pentru că e fetița mamei, e cea mai frumoasă și deșteaptă din lume. Ca fetiță a lui tati, e extrem de charismatică, sociabilă, un ghem de bucurie permanentă care se revarsă molipsitor peste cei din jur. La această vârstă, pasiunea ei e dansul și, pentru că poezia are și ea ritm și rimă, vrea să audă cât mai mult cântece de copii. Ea se înțelege bine cu toată lumea, noi am vrut să-i cultivăm această independență și dorință a ei de a se descurca singură, de aceea am înscris-o la grădinița Montessori (Montessori Kindergarten of Bucharest), unde ei îi place mult, s-a adaptat extrem de repede și unde crește într-un fel remarcabil printre copii de vârsta ei și educatori bine pregătiți pentru acest concept. Acolo, oamenii îi educă o libertate a spiritului împreună cu responsabilitatea, iar acestea se văd în capacitatea ei de adaptare la multe situații noi.

Cosmin: Selona e foarte hotărâtă. Ne spune clar ce vrea să facă cu fiecare dintre noi și când. Uneori îi acceptăm cerințele, alteori nu. Pare să fie mai ușor să ducem lucruri la bun sfârșit când suntem fiecare cu ea decât atunci când suntem amândoi, dar cred că e doar o etapă, până ce ne învățăm toți cu toți.

Cu cine seamănă? Ce lucruri haioase face?

Cosmin: Când e simpatică, seamănă cu mine. Glumesc! Mie mi-e imposibil să recunosc asemănări pentru că mi se pare că e unică. Nu mi se pare
că poate semăna cu mine pentru că e fetiță și nici nu văd că ar semăna cu Liana pentru că pe Liana o văd altfel. Însă pe amândouă le iubesc încontinuu.

Liana: Cred că seamănă cu tati, tati nu își dă seama cu cine seamănă, dar, de când a mai crescut, mulți au început să-mi spună că seamănă și cu mine. Că are zâmbetul meu, ceea ce mă face să cred că, dacă noi două împărțim același fel de a surâde, nu mi-am pierdut nici eu candoarea de copil. Lucrurile care ne amuză acum sunt cele care vin din contrastul vârstei și al vorbelor ei. M-a întrebat aseară, când m-a văzut îmbrăcată cu haina, venind de la televiziune: „Ți-e fig, mami?” Într-o dimineață, când am ieșit afară să mergem la grădiniță, a observat că nu am nimic pe cap, deși ea avea fes și fular, și-atunci m-a întrebat: „Tu nu ai cătiulă, mami?“ Cred că asta mă impresionează la o ființă așa de mică. Spiritul de observație și sufletul ei mare, pe care trebuie să le păstrez.

Ce înseamnă pentru voi acasă?

Cosmin: Mie îmi place foarte mult la noi acasă. Pentru mine înseamnă un sentiment de bine, de împreună, de căldură.

Liana: E locul în care e cald, și e ordine, și e lumină, și miroase a plăcintă cu zahăr vanilat, și moțăim după-masă unul în brațele celuilalt, cu Selona ghem peste noi, cerându-ne să-i facem „masaaaaaj“…

Ce vă place cel mai mult unul la celălalt?

Liana: Pentru mine, ce îmi place la
Cosmin e dincolo de plăcere, e admirație. Sunt impresionată de dorința lui de a învăța permanent, de a schimba în jurul lui oameni și comunități. Între noi doi, aș traduce asta prin senzația că și-a păstrat proaspăt același parfum care m-a fermecat de la început.

Cosmin: Puterea ei de a transforma lucrurile în bine.

Care este cea mai frumoasă dovadă de dragoste pe care v-ați făcut-o unul altuia?

Liana: Păstrăm de șapte ani un obicei: ne facem câte un dar în fiecare lună, în aceeași zi de 17, un cadou simbolic sau un lucru pe care ni-l dorim. Nu contează cât costă, nici dacă ideea e genială. Ne bucură mult orice nimic, pentru că-l descoperim ca și cum am uitat că urma să primim ceva. E o joacă între noi…

Care a fost cea mai frumoasă vacanță petrecută împreună?

Liana: În Creta, în primul an împreună, când am făcut planurile de căsătorie, doar noi doi, pe o terasă la malul mării, într-o seară în care briza ne mângâia și greierii cântau în ecouri.

Cosmin: Aici mi-e greu să răspund pentru că fiecare a fost specială. Dar cred că cele din Grecia sunt în plutonul fruntaș, cu Creta pe locul unu, când am petrecut o săptămână cu mașina, dând ocolul insulei și înnoptând de fiecare dată în altă parte, unde ne plăcea, fără nicio rezervare. Apoi, ne opream pe orice plajă ne atrăgea și mâncam oriunde ne făcea cu ochiul. A fost de vis!

Dar cel mai frumos cadou primit unul de la celălalt?

Liana: Un zbor cu balonul, amândoi, plutind în eter, printre fulgi de zăpadă, deasupra mării, în Spania.

Cosmin: Acum trei ani, mi-a făcut cadou de ziua mea o carte în care erau adunate unele dintre articolele mele din Revista 22 și de pe blog. Am rămas tablou! Era cea mai secretă dorință a mea să scriu o carte. Ea mi-a oferit-o, fără s-o fi scris, de fapt. M-a topit!

Articol preluat din ediția de aprilie 2015 a revistei Femeia.

Autor: Adriana Moscu

Sursa foto: Vlad Stănescu


Lasă un răspuns

Sus