
Andreea Marin a contribuit, fără îndoială, la modernizarea show-ului, dezvoltându-se ea însăși, aplecându-se la durerea oamenilor, încercând să apropie, uneori să vindece, alteori să readucă zâmbetul pe fața oamenilor. Se reinventează cu fiecare nouă emisiune.
Începând din toamna anului 2020, mai exact din data de 12 octombrie, și la 26 de ani de la debutul în televiziune, Andreea Marin realizează, de luni până joi, de la ora 18:00, emisiunea Nu există nu se poate, la TVR 2. Este un program în care stă faţă în faţă cu oameni realizați, din toate domeniile, vedete sau nu, și în care aceștia dezvăluie cum au reușit ceea ce și-au propus în viață. Andreea Marin s-a implicat total, alături de echipa TVR, în realizarea acestei emisiuni. Este ideea pe care ea a propus-o, iar titlul, care este motto-ul său în viață, este îndemnul pe care i-l spunea tatăl său în copilărie.
Acum 12 ani, îți luam un interviu, înainte de nașterea Violetei. Ce s-a schimbat în acest răstimp?
Totul! În primul rând, Violeta a fost motivul renunțării mele la o etapă tare frumoasă și definitorie din viață mea profesională. Am fost, până în luna a 8-a de sarcină, sâmbătă de sâmbătă în casele românilor cu surprizele de neuitat, eram gazda și directorul acestui program TV, precum și director de comunicare al companiei reputatului regizor Valeriu Lazarov, care producea emisiuni de succes pentru mai multe posturi de televiziune în același timp, precum știți. În paralel, conduceam și activitatea propriei firme.
Am pus totul în așteptare de dragul Violetei, a fost un copil dorit, așteptat, nimic nu era mai important pentru mine, și a meritat să‑mi schimb viața pentru ea. La început, nu am vrut să am un ajutor, mi-am dorit legătură strânsă mamă-fiică în primele ei luni de viață, chiar dacă era dificil. Îmi amintesc cum o legănam pe picioare, avea cam două luni, și eu scriam pe computer pentru cartea mea, Prețuiește viața, care s-a născut grație ei. Apoi am creat proiectul și platforma Școala Mamelor, caravanele în jurul țării cu zeci de mii de mame și familii venind la evenimentele mele, atunci am înființat și Fundația Prețuiește Viața, am dezvoltat apoi proiecte pe cont propriu pentru companii, am făcut documentare minunate în jurul lumii și incursiuni pe diverse continente ca Ambasador UNICEF sau ca jurnalist, am produs propriile emisiuni și campanii și tot așa…
Am devenit propriul stăpân, punând în practică ideile mele, ceea ce m-a ajutat să evoluez tare frumos până azi, când mă bucur de emisiunea gândită și scrisă de mine, un format de maturitate, Nu există nu se poate!, de care sunt mândră, pentru că oameni valoroși sunt zilnic, de luni până joi, oaspeții mei pe TVR 2.
Cum ai evoluat ca femeie, dar și ca profesionist?
Am crescut mult, am acumulat experiențe pe care nu le poți avea decât pe cont propriu. Și totul, cu dragoste, ceea ce contează enorm atunci când vrei să construiești sănătos, pe termen lung.
Ce întâlniri, ce oameni, ce drumuri te-au maturizat?
Viața mea este traversată de mii de oameni de toate felurile. Fie că au înțelepciunea pământului și nu au avut șansa de a face școală, fie că sunt erudiți, fiecare lasă o urmă în mine, pe care eu o transmit mai departe publicului meu. Iar în campaniile umanitare pe care le clădesc, se întâmplă să trăim emoții de neuitat pentru o viață.
Citește și: Cum am ajuns aici: Anamaria Hâncu

Ești Andreea Marin, un om care a contribuit la noua televiziune românească. Ai 26 de ani pe sticlă. Nu este deja gata? Nu ești tentată să faci altceva?
Dacă iubești ceea ce faci, dacă ești omul potrivit la locul potrivit, nu renunți, ci te reinventezi mereu, îmbogățești, înveți, creezi fără a obosi.
Ai limite?
Limite fizice avem cu toții, dar recunosc, Dumnezeu mi-a dat o putere de a munci într-un ritm infernal uneori, cu puțină odihnă, pentru care sunt recunoscătoare și care mă ajută să evoluez mult în timp scurt. Eficiența este al doilea nume pentru mine.
Consideri că durerea poate fi și constructivă?
Sigur că da, e de ajuns să ne gândim la durerile nașterii, de pildă. Și orice e bun în viață se clădește cu efort și sacrificii.
Nu există nu se poate, proiectul de la TVR, te caracterizează, în primul rând, pe tine. Ce oameni, ce gânduri, ce destine te-au impresionat, în primul rând, pe tine?
Nu le-aș putea clasifica, sunt extraordinare poveștile de viață pe care le aflu zi de zi, caut oameni pentru care… nu există nu se poate! Noi nu ne plângem, nu căutăm scuze să nu mergem înainte, căutăm soluții.
Crezi că există, într-adevăr, o femeie împlinită, pentru totdeauna?
Nu. Și asta pentru că un om ca mine caută mereu, privește înainte și vrea să facă mai mult și mai bine zi de zi, nu știu ce aș simți dacă… nu aș mai avea nimic de făcut. Dar acest drum în sine e o mare împlinire.
Cum ți-a afectat perioada pandemiei visele, proiectele, familia, viața?
Mă afectează suferința oamenilor, înainte de toate, și nu pot sta cu mâinile încrucișate, liniștită, pe canapea, doar privind. Sunt omul care se implică, mișcă lucrurile, caută soluții, determină solidaritate, căci cred că… împreună căpătăm putere! Acest îndemn a devenit și motto-ul Campaniei Naționale Prețuiește viața, care a făcut cât a putut de mult bine în această pandemie. TIR-urile noastre cu ajutoare au ajuns în toate județele țării și la peste 40 de spitale din România. Și continuăm să ne implicăm.
Care crezi că au fost avantajele izolării?
Faptul că am stat mai mult cu familia pentru mine a fost o binecuvântare. Și fiecare a pus umărul în campania umanitară, ceea ce ne-a legat mai mult, ne-a emoționat, a fost o experiență nouă.
Sărbătorile au trecut, dar cu ce gând ai intrat în noul an?
Eu sunt un om constructiv și optimist, mereu văd partea plină a paharului și soluțiile, în defavoarea scuzelor de a nu face una sau alta, pentru că… vremurile sunt tulburi. Am intrat cu speranță și cu planuri frumoase în noul an.
Cum aniversezi acum? Dar în tinerețe, cam cum petreceai de ziua ta?
Cu familia alături, ca întotdeauna, iar prietenii dragi, puțini, dar buni, nu uită să îmi arate dragostea lor. Pentru mine, ziua de naștere este prilej de a ajuta, mai mult decât de a aștepta cadouri, sincer. Mi-am făcut un obicei și mă împlinește.
Ana Violeta a crescut. Ai o adolescentă acum. Cum vă înțelegeți? Se mai sfătuiește cu tine? O atrag scena, televiziunea, arta?
E sufletul meu și suntem tare unite, semănăm, mă regăsesc uimitor de mult în ea. Facem totul împreună și o sprijin cât pot de mult. Dar e la vârsta la care face multe și singură și a devenit ea un sprijin pentru mine, sunt mândră de ea.
Ce apreciezi mai mult la omul de lângă tine?
Căldura sufletească și spiritul constructiv, dragostea.
Mai plângi din când în când?
Plâng rar, dar… asta e viața, nu sunt toate așa cum am vrea. Pierderea unui om drag e, de pildă, un motiv pentru care lacrimile mai curg…
De câte ori ești supărată, cum scapi de starea asta?
Mă regăsesc rapid, nu prea îmi acord timp să mă plâng. Sunt o fire constructivă. Mai bine fac, decât să tac, mai bine caut soluții, decât să le aștept.
Nu e un secret că ești frumoasă. Ce te întreține, ce îți dă lumină, ce te bucură?
Mulțumesc. Frumusețea e o noțiune relativă, de aceea nu pe fizic mă bazez eu… Dar dacă ești un om frumos interior, asta se vede în priviri și în atitudine imediat.
Cum e o dimineață, liberă, la tine acasă?
Nu e. Cam… niciodată! Viața mea e o nebunie frumoasă, mult prea rar îmi permit să lenevesc dimineața, așa cum ar fi normal… Când se întâmplă, de obicei e ori vacanță, ori… a doua zi de Crăciun!
Dar la tine în suflet?
În suflet, e loc pentru o lume întreagă, cu bunele și greutățile ei. Le îmbrățișez pe toate, așa cum vin. În suflet, acum e echilibru. Și pentru mine, așa se desenează fericirea. Ceea ce vă doresc și vouă, un an bun, dragii mei!
Citește și: Interviu cu Corina Caragea, despre pasiunile ei pentru sport și călătorii
Text interviu: Ivana Iancu
Foto: PR TVR 2