Este personal chef & nutriționist, își dedică cu plăcere timpul pentru a-i ajuta şi pe alţii să-şi găsească echilibrul. Mai multe despre fosta concurentă MasterChef Marilena Oprișanu, în destăinuirile de mai jos.
Aveam vreo 9 ani când a început să mă pasioneze gătitul. Când plecau bunicii de-acasă, mă apucăm de experimente culinare. Inițial, doar combinam ce găseam prin cămară, însă ieşeau adevărate „capodopere“… necomestibile. Da, aşa a început totul: curiozitate şi pasiune.
Am crescut la ţară şi am învăţat de la bunica să valorizez roadele pământului şi să am un respect absolut pentru natură. Caut natura şi încerc să-i reprezint esenţa prin preparatele pe care le creez. Îmi place s-o fac într-o manieră jucăuşă şi incitantă, să combin arome şi texturi neaşteptate fără a compromite integritatea gustului de bază. Natura este punctul de referinţă când creez un fel de mâncare, iar dacă cei care gustă din preparatele mele recunosc acest aspect, misiunea mea este îndeplinită. Preparatele unui chef dietetician au scopul de a susţine detoxificarea şi consolidarea ţesuturilor prin stimulare nutritivă. Într-o abordare holistică, cel care prepară hrana trebuie să fie „conectat“ la anumite valori, pentru ca mâncarea să devină hrană nu doar pentru corp.
Întotdeauna m-au fascinat condimentele şi aromele contrastante care definesc un preparat din ingrediente simple, de bază. La acest capitol, în sudul Indiei predomină bucătăria vegetariană şi ayurvedică. Acolo mi-ar plăcea să călătoresc şi să descopăr preparate şi ingrediente locale. De asemenea, în cultura asiatică se acordă o importanță aparte hranei. Mi-ar plăcea să aprofundez şi să descopăr aromele Japoniei.
Când gătești, contează inspiraţia de moment şi starea de spirit. Nu gătesc niciodată nervoasă sau supărată. Îmi iau un timp de „refacere“, iar după aceea intru în bucătărie. În general, le spun doamnelor pe care le consiliez că starea psihoemoțională influenţează fundamental hrana pe care o împărţim cu ceilalţi.
Dacă gătim de obligaţie sau suntem nervoase când gătim, în preparat se va reflecta exact amprenta acestor stări.
„Păcat culinar“? Brânzeturile italiene şi trufele. În nutriţia modernă, chiar este recomandat ca una din mesele din săptămână să fie dedicată unui „aliment interzis“. Dar asta, în condiţiile în care ne respectăm dieta adecvată personalizată şi avem o stare de sănătate echilibrată. Şi, atenţie, „păcat culinar“ înseamnă un aliment, nu o masă completă!
Felul meu preferat de mâncare este un preparat originar din Alsacia: Flammkuchen (tartă flambată), pe care-l „interpretez“ de fiecare dată altfel. Este deliciul prietenilor mei din Germania, Italia şi România – nu scap niciodată fără să-l prepar, indiferent că sunt gazdă sau musafir.
Mă fascinează bucătăria moleculară şi mi-aş dori să aducem gusturile din bucătăria românească tradiţională în zona tehnicii specifice acestui stil.
Dacă cititoarele își doresc o schimbare în hrana de zi cu zi, le propun să înceapă prin excluderea sandvişurilor cu şuncă şi caşcaval şi a zahărului.
Vor constata după un timp că îşi vor recăpăta gusturile. Papilele gustative vor redescoperi aromele alimentelor şi se vor reeduca astfel obiceiurile alimentare. În acel moment, organismul va găsi singur alimentele înlocuitoare, în funcţie de propriile nevoi nutritive reale.
Din fericire, există şi în România modalităţi şi ingrediente naturale pentru prepararea dulciurilor sănătoase. Putem folosi făinuri din migdale, cocos, seminţe de dovleac, iar ca alternativă la zahăr, putem folosi un îndulcitor sănătos cum este extractul de Stevia rebaudiana. Este important de ştiut că acest extract poate fi folosit cu condiţia să aibă calitatea originară a steviei, nu imitaţii, care de obicei au gustul amar. Cu răbdare, experienţă şi o îndrumare adecvată, putem să ne bucurăm de savoarea tuturor dulciurilor preferate.
Nu tot ce este tradiţional este sănătos; de aceea, în nutriţia internaţională există curentul readaptării tradiţiei la principiile nutritive sănătoase.
Gătesc des sarmale, dar reinterpretate. Înlocuiesc orezul cu quinoa sau cu orez integral, iar carnea de porc o înlocuiesc cu tofu afumat. În felul acesta, reduc caloriile şi reuşesc să-i dau preparatului un gust românesc.
Rumenirea
Este o tehnică foarte des folosită în bucătărie și presupune obținerea unei cruste caramelizate, apetisante și ușor crocante la suprafața alimentelor. Se realizează la temperaturi situate între 150 și 250 de grade Celsius și are rolul de a intensifica culoarea și gustul alimentelor.
Citește și:
Aida Parascan: Pasionată de deserturi
Cătălin Scărlătescu: Am găsit formula fericirii în gătit
Pastry chef în țara lui Shakespeare
Articol preluat din ediția de octombrie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Mariana Fătulescu
Foto: PR