O nouă comedie românească se pregătește să ruleze pe marile ecrane din 8 decembrie. Cu un scenariu scris de Salex Iatma, Iura Luncaşu şi Radu Gabriel, „Ghinionistul” aduce împreună actori cu greutate, nume consacrate ale showbizului autohton.
Pe Radu Gabriel, o figură marcantă a filmului, îl vom întâlni în această comedie care ne va face, spune chiar el, să râdem mult!
De la depanator de televizoare, la actorie. Cum s-a întâmplat? Ce v-a motivat?
S-a întâmplat invers. Am dat examen la IATC, n-am intrat, toamna m-ar fi luat în armată și am ales să merg la una din puținele școli postliceale care aveau examene la sfârșitul verii: Școala Postliceală UCECOM. N-am avut mare talent la reparat televizoare, dar am învățat încet-încet și mă descurcam binișor. Oricum, câștigam foarte bine. După șapte ani m-am mutat la Casa de Cultură a Tineretului din Buzău unde am trăit alți șase ani extraordinari. Făceam teatru și aveam niște prieteni minunați. În 1989, vara, la îndemnul și insistența criticului Valentin Silvestru, care mă văzuse în spectacolele de amatori, am dat din nou examen la IATC și am intrat.
Ați avut sute de roluri pe scenă și pe platourile de filmare. Care este cel mai îndrăgit rol/proiect pe care l-ați avut? Dar cel mai dificil?
Nu fac decât proiecte la care țin și roluri care mă interesează. Nu e un moft, e un mod de a face lucrurile. Astfel, nimic nu e dificil.
Ce nu ați făcut încă pe scenă?
Prostii. Cel puțin asa sper.
Ce ne puteți dezvălui despre „Ghinionistul” și despre rolul dvs din această comedie? De ce să mergem să o vedem?
E o comedie pe care am scris-o acum câțiva ani cu Iura și Salex. Ca să faci un film îți trebuie un scenariu și o finanțare. Noi n-am avut decât prima parte. Acesta a fost ghinionul “Ghinionistului”. Norocul lui a fost orașul Reșita, unde s-a și filmat. Fără oamenii de acolo, acest film n-ar fi existat. În rest, entuziasm, talent, prietenie, efort, peripeții. Și Iura Luncașu. Rolul meu e mic, dar o să râdeți cu siguranță. Chestia e că apar mai spre final, așa ca trebuie să stați să vedeți tot filmul. Pentru că e o poveste simplă și trăznită. Și poate însemna o seară în care să vă amuzați foarte tare împreună cu prietenii ori familia. Pentru că asta face o comedie: aduce oamenii laolaltă. Râzând.
E greu să faceți comedie?
Nu. Dacă ți-e greu, atunci sunt variante: Othello, Oedip, Antigona, Regele Lear…
Sunteți și profesor la Facultatea de Teatru. Cum se împacă actoria cu pedagogia?
Merg mână în mână.
E greu să transpuneți în cuvinte această meserie?
Da. De fapt, cuvintele ne încurcă.
Ce învățați dvs. de la tinerii actori?
Reînvăț tinerețea.
Printre atâtea proiecte, mai aveți timp și de familie?
Soția mea este actriță, iar fiica mea, Ana, aspirantă. Am impresia că au mai multe proiecte decât mine. Asa că eu trebuie să îmi fac timp atunci când au ele timp. Merge strună!
Cum vă petreceți timpul liber?
Stau. Ador asta!
Răspunsuri fulger:
Viața e frumoasă când… este. Restul o fi tăcere…
Cel mai mult îmi doresc să… vină primăvara.
Femeia ideală este… de obicei, în gr[dina altuia.
Umorul înseamnă… inteligență. Moromete, de exemplu, este un tip al naibii de inteligent.
Articol exclusiv online
Text: Corina Matei
Foto: PR
Citește și:
- Doru Todoruț: Dragostea este sistemul nervos al sufletului
- Vlad Cristache: Sunt un om al timpului meu
- Florin Călinescu: Sunt „a dreamer”!