V-ați despărțit și sufletul îți plânge. Nu mai știi să trăiești în lipsa lui, viața ți se pare că nu mai are sens, te simți singură pe lume și ai impresia că rana din inima ta niciodată nu-și va găsi vindecare. Ei bine, nu-i chiar așa. Vindecare există, totul e să nu prelungești agonia și să nu te bălăcești în propria suferință alimentându-ți gândurile negre și acționând în defavoarea ta.
Fiecare se vindecă în ritmul lui, însă psihologii sunt de părere că există trei trei căi sigure prin care oricine poate porni procesul de oblojire a rănilor sufletești:
1.Profită de timpul cu tine
De când nu te-ai mai văzut cu prietenii tăi vechi, pentru că aveați timp doar de prietenii voștri comuni? De când n-ai mai fost la un salon de înfrumusețare fără să stai cu ochii pe ceas? De când n-ai mai citit într-o singură zi o carte captivantă, pentru că aveai program în doi? După o despărțire, primul impuls este să-ți contempli suferința și să desfaci mental firul în patru, căutând motive, vini, pentru ce s-a întâmplat. Rezistă acestor tentații și încearcă să-ți ocupi timpul și mintea cu lucruri care îți fac plăcere – sunt cel mai bun medicament!
2.Uită-i numărul de telefon! Și pagina de Facebook!
E greu, știu, tentația e mare, simți că mai ai ceva de discutat, de reglat, speranța că poate veți relua relația te îmbie la gesturi sub demnitatea ta. Ei bine, află că, tocmai, dacă vrei să ai o mică șansă de a-l întoarce din drum pe cel plecat, tăcerea (ta) e de aur! Chiar dacă simți că te sfâșii de dor, nu suna, nu da like, dispari, pur și simplu! Asta îl va șoca și, dacă mai sunt urme de regret în sufletul lui, va veni el spre tine. Dacă te simte slabă și disperată să te agăți de el, se va îndepărta iremediabil.
3.Ține un jurnal
Scrisul e tămăduitor, ți-o spune cineva care cu asta se ocupă. Fă-ți un jurnal sau un blog și scrie tot ce simți, descarcă-ți astfel preaplinul de vorbe nerostite. Scrie-i scrisori de amor sau de reproș, dar nu i le trimite! Recitește după o vreme ce ai scris și vei observa că tot ce părea la un moment dat o tragedie, privești acum cu mai multă detașare. Timpul chiar vindecă inima ranita, nu e un clișeu, e purul adevăr. Totul e să fii din nou bine cu tine, să nu te autoflagelezi cu regrete și cu gânduri gen „dar ce-ar fi fost dacă…”, să găsești puterea de a merge senină mai departe.
Text: Alina Grozea
Foto: pixabay.com
