Antreprenoriatul vine la pachet cu entuziasm și curaj. Dorința de a face lucrurile altfel, de a construi ceva propriu și convingerea că „mă descurc eu pe parcurs” sunt frecvente la început de drum. În practică, însă, deciziile financiare cer mai mult decât bunăvoință și intuiție. În primii ani de business, aceleași greșeli financiare reapar constant, indiferent de domeniu. Nu țin de inteligență, nici de lipsa de ambiție. Țin de lipsa unei educații financiare aplicate, adaptate realității unei femei care construiește ceva al ei, de la zero.
Confuzia dintre banii firmei și banii personali
Una dintre cele mai frecvente greșeli financiare apare chiar din primele luni de activitate. Banii businessului sunt tratați ca o extensie a bugetului personal. Încasările intră într-un cont, cheltuielile ies din altul, iar diferența rămâne, de multe ori, neclară.
Separarea strictă a finanțelor personale de cele ale firmei este una dintre primele reguli recomandate antreprenorilor aflați la început de drum, tocmai pentru a putea evalua corect performanța reală a afacerii. Fără această delimitare, devine aproape imposibil să știi dacă businessul produce profit sau doar consumă resurse personale.
Subestimarea costurilor reale
Planurile financiare inițiale sunt, de cele mai multe ori, optimiste. Se calculează cheltuielile vizibile și se presupune că restul se va regla pe parcurs. În realitate, costurile reale includ taxe, comisioane, perioade fără venit, investiții obligatorii și timp.
Analizele dedicate antreprenoriatului arată că lipsa unei estimări realiste a costurilor operaționale pune presiune majoră pe business încă din primul an de activitate. Această presiune nu vine doar din lipsa banilor, ci din incertitudine. Fără o imagine clară, fiecare decizie devine un risc.
Lipsa unui salariu clar pentru antreprenoare
Multe femei antreprenor amână stabilirea unui venit personal, considerând că este un sacrificiu temporar necesar. În timp, această decizie ajunge să afecteze nu doar echilibrul financiar, ci și capacitatea de a lua decizii raționale.
Lipsa unei recompense financiare clare este asociată cu un nivel mai ridicat de stres și cu dificultăți în menținerea unei perspective obiective asupra muncii proprii. Un salariu nu este un beneficiu opțional, ci un instrument de stabilitate.
Investiții făcute din presiune, nu din strategie
În primii ani de business, presiunea de a face „totul ca la carte” este mare. Branding premium, cursuri costisitoare, platforme complexe. Toate pot părea necesare, mai ales într-un context în care comparația este constantă.
Specialiștii în strategie de business atrag atenția asupra riscului investițiilor făcute din dorința de validare, nu dintr-o nevoie reală a afacerii. O investiție sănătoasă este cea care răspunde unei probleme concrete, nu unei așteptări externe.
Evitarea discuțiilor cu un specialist
Documentarea individuală este utilă, dar nu poate înlocui expertiza. Deciziile financiare luate fără consultanță pot avea efecte pe termen lung, chiar dacă par inofensive la început.
Organizațiile profesionale din România semnalează constant dificultățile întâmpinate de firmele care amână colaborarea cu un specialist în contabilitate sau finanțe. Claritatea costă mai puțin decât corectarea greșelilor.
Frica de a cere bani corect pentru munca ta
Aceasta este una dintre cele mai greu de recunoscut greșeli financiare. Nu apare în bilanțuri, dar se simte constant în deciziile de preț. Multe femei antreprenor își ajustează tarifele din teama de a nu pierde clienți sau de a nu fi percepute ca „prea scumpe”, chiar și atunci când munca lor este solidă și rezultatele sunt clare.
Subevaluarea apare frecvent atunci când prețul este stabilit mai degrabă în funcție de reacțiile așteptate ale clienților decât de valoarea reală a muncii. În timp, această abordare erodează nu doar veniturile, ci și încrederea în propriul business. Un preț corect nu este un act de îndrăzneală, ci o decizie profesională care susține stabilitatea pe termen lung.
