Când vorbim despre carieră, succes sau evoluție profesională, apare mereu aceeași întrebare: de ce unele femei aleg să rămână în zona de siguranță și previzibil, în loc să profite de oportunități care le-ar putea schimba complet parcursul profesional? Răspunsul nu e simplu, dar devine mai clar dacă privim atât spre factorii psihologici, cât și spre cei sociali sau culturali. Drumul spre un job sau o poziție la care visăm nu ține doar de abilități, ci și de felul în care ne construim relația cu riscul, valoarea personală și încrederea în propriile forțe.
De ce siguranța devine o alegere
În mod surprinzător, alegerea siguranței nu este întotdeauna una conștientă. Uneori este influențată de felul în care am fost educate, de experiențele noastre timpurii și de stresul asociat cu posibilitatea de a fi judecate indulgent sau aspru.
Studii științifice din domeniul economic și al psihologiei comportamentale arată că femeile, în medie, tind să evite situațiile percepute ca riscante. Asta înseamnă că ele pot prefera stabilitatea unui job sigur chiar dacă riscurile moderate ar putea aduce recompense mai mari pe termen lung. Este cazul alegerilor de tipul „Job constant cu salariu stabil” față de „Poziție provocatoare cu recompense imprevizibile”.
Cercetările au confirmat că această preferință pentru siguranță are un rol semnificativ în diferențele salariale dintre bărbați și femei și în modul în care sunt alese rolurile profesionale.
În plus, tradițional se spune că femeile sunt mai puțin dispuse să se angajeze în contexte extrem de competitive sau în care trebuie să concureze intens, lucru care poate limita accesul la poziții de top sau la joburi bine plătite.
Nesiguranța profesională și autocritica
Un sondaj realizat în România a descoperit că un procent considerabil de femei trăiesc cu sentimente de nesiguranță personală și profesională. Aceasta se poate manifesta ca o teamă de a-și asuma responsabilități mai mari sau de a aplica la o funcție înaltă dacă nu bifează toate cerințele postului. Astfel, multe femei fac un pas înapoi înainte de a încerca ceea ce știu deja că le-ar putea provoca anxietate sau îndoială de sine.
Alegerea siguranței vine adesea dintr-un instinct de protecție. Rămânem în zona cunoscută, unde știm că nu putem fi respinse. Pe termen scurt, poate fi o strategie inteligentă, dar pe termen lung poate să ne oprească din evoluție și să lase senzația neplăcută că am rămas în urmă.
Este important să înțelegem că preferința pentru siguranță nu apare într-un vid cultural. Suntem produse ale societății care încă promovează idei despre cum ar trebui să se comporte femeile la birou, ce fel de roluri „ni se potrivesc” și ce comportamente sunt „admisibile”.
Stereotipuri și presiuni sociale
Stereotipurile legate de gen influențează modul în care ne percep alții și modul în care ne percepem pe noi înșine. Chiar și în situații care implică risc calculat, femeile pot deveni mai precaute dacă există presiunea socială de a fi „conforme” așteptărilor tradiționale. Cercetări au arătat că atunci când femeile sunt conștiente de stereotipurile legate de risc, devin mai puțin înclinate să își asume riscuri, nu pentru că nu ar avea capacitatea, ci pentru că sunt mai sensibile la consecințele sociale ale unei posibile greșeli.
Această dinamică poate fi văzută și la nivel de carieră: în vreme ce bărbații sunt aplaudați sau văzuți ca fiind curajoși atunci când își asumă un risc, femeile pot fi judecate sau etichetate ca iresponsabile pentru aceleași alegeri. Astfel, contextul social nu doar că modelează alegerile, ci și consecințele percepute ale acestora.
