Toți ne dorim să fim văzuți, înțeleși și apreciați. Este normal să ne pese ce cred ceilalți și să căutăm confirmarea lor, mai ales atunci când nu suntem siguri de propriile alegeri sau valori. Această dorință de recunoaștere face parte din natura noastră socială și influențează relațiile, deciziile și modul în care ne percepem pe noi înșine. Dar de unde vine, de ce apare și ce ne spune știința despre acest fenomen?
Viața socială ca temelie a validării
Căutarea validării nu este un moft sau un defect de caracter. Ea este legată de natura noastră profund socială. Psihologii susțin că ființele umane au evoluat într-un context în care apartenența la grup era esențială pentru supraviețuire și prosperitate. În trecut, cei acceptați de comunitatea lor aveau mai multe șanse să supraviețuiască și să își crească urmașii.
Acest impuls ancestral de apartenență se păstrează și astăzi în psihicul nostru, sub alte forme, dar cu aceeași atenție la reacțiile celor din jur. Teoria comparației sociale a lui Leon Festinger explică modul în care oamenii își evaluează propriile opinii, calități și caracteristici raportându-se la ceilalți. Ne uităm la alții pentru a ne „măsura” propriile valori și pentru a ne valida alegerile sau convingerile.
Astfel, validarea nu este doar o dorință, ci un mecanism prin care încercăm să ne orientăm în lume și să înțelegem cine suntem.
De ce avem nevoie de validare
Fiecare dintre noi experimentează validarea într-un mod diferit, dar există câteva motive fundamentale pentru care o căutăm.
Nevoia de apartenență
Faptul că suntem acceptați într-un grup ne oferă sentimentul că nu suntem singuri și că facem parte dintr-un întreg. Această nevoie de conexiune este atât de puternică încât Abraham Maslow a inclus-o în piramida motivațiilor umane, la nivelul de stimă și apartenență.
Stima de sine și încrederea
Validarea contribuie la modul în care ne percepem pe noi înșine. Când cineva ne spune că facem bine sau că avem valori demne de apreciere, acea confirmare poate întări sentimentul de competență și încredere în propriile forțe. În mod sănătos, validarea poate funcționa ca un reper care ne arată că ceea ce simțim sau facem are sens.
Teama de respingere
Mulți dintre noi caută validare pentru că nimănui nu-i place să se simtă respins sau ignorat. Frica de a fi exclus dintr-un grup sau de a nu fi acceptat ne poate determina să ne bazăm prea mult pe opiniile altora pentru a ne defini valoarea.
Construirea identității
Mai ales în adolescență și tinerețe, validarea altora ajută la formarea identității. Feedbackul social ne arată ce trăsături sunt apreciate și ce așteptări are comunitatea de la noi, contribuind astfel la modul în care ne construim propria poveste despre cine suntem.
Când validarea devine problematică
Validarea este normală și sănătoasă atunci când ne ajută să creștem și să ne cunoaștem mai bine. Dar poate deveni problematică atunci când nevoia de aprobare controlează tot ceea ce facem.
Dependența de validare externă
Când stima noastră de sine depinde exclusiv de aprobarea altora, riscăm să pierdem încrederea în propriile instincte și capacitatea de a lua decizii independente. Atunci cerem constant feedback, ne comparăm excesiv cu ceilalți și ne bazăm pe opiniile lor pentru a ne valida alegerile.
Anxietate și temeri
Studiile arată că un istoric de validare inconsistentă în copilărie poate influența modul în care ne gestionăm emoțiile ca adulți. Dacă nu am primit suficientă susținere sau am fost validați doar la performanțe, putem căuta validare excesivă ca adulți pentru a compensa aceste experiențe.
Relații dezechilibrate
Dacă ne străduim prea mult să fim pe placul altora sau să obținem aprobarea lor, riscăm să ne pierdem pe noi înșine. Putem ignora propriile nevoi, dorințe sau valori pentru a menține armonia sau pentru a primi o satisfacție temporară.
Cum transformăm validarea într-un aliat
Vestea bună este că putem învăța să folosim validarea într-un mod care să ne susțină dezvoltarea personală, nu să ne submineze.
Cultivă validarea internă
Recompensează-te pentru realizările tale fără să aștepți întotdeauna feedback extern. Observă-ți progresele și recunoaște ce ai realizat, chiar dacă altcineva nu spune nimic.
Alege de la cine primești validare
Nu toate opiniile contează la fel. Caută validare de la oameni care îți doresc binele, care te cunosc și te respectă, nu de la orice like pe rețelele sociale.
Învață să te asculți
Fă un pas înapoi și întreabă-te ce vrei tu cu adevărat înainte de a aștepta ștampila de aprobare a altcuiva. Găsește momentele când ești mândră de realizările tale fără ca ele să fie oglindite de alții.