La 91 de ani, Rose Wylie devine prima pictoriță britanică care are o expoziție solo în galeriile principale ale Royal Academy din Londra. Studioul ei, un amestec de haos creativ și culoare, spune tot despre femeia care a sfidat convențiile și a rămas fidelă propriei viziuni artistice.
Rose Wylie creează într-un studio plin de viață și culoare
Podeaua de lemn, plină de pete de vopsea, este acoperită cu pagini din ziare vechi, unele mototolite, iar imprimeul alb-negru e adesea ascuns de stropi vibranți de culoare. Wylie spune că atunci când o pictură nu funcționează, răzuiește vopseaua.
„Se ia tot timpul, așa că multă vopsea ajunge pe podea”, a spus artista.
Pensulele, unele blocate în vopsea, ies din borcanele răsturnate pe parchet, pe masă și pe scaune. Printre acestea se află un buchet mare de flori uscate de mult și un telefon de plastic roz și albastru în formă de homar. Pisica adoptată de Wylie acum mai bine de un deceniu, Pete, se plimbă nestingherită prin haosul aparent.
„Este un sentiment de anarhie care se potrivește perfect unei artiste care, la 91 de ani, este o rebelă în lumea artei. Posibil a fost un punk timpuriu”, a dezvăluit ea, deși părinții ei victoriani au crescut-o să fie modestă, chiar spunându-i să nu poarte ruj. Copila pe care au crescut-o avea idei diferite, iar rujul roșu intens este unul dintre semnele distinctive ale lui Wylie.
Picturile ei par făcute de un tânăr
Când vine vorba despre propriile picturi, Wylie mărturisește că este „atât fericită” când oamenii cred că au fost create de un artist mult mai tânăr. Ea respectă chiar programul unui adolescent când lucrează, pictând până târziu în noapte.
„Cine vrea să picteze ca o persoană în vârstă? E mai proaspăt”, a explicat artista.
Lucrează adesea fără să planifice ora exactă, începând în jurul orei 17:00, și continuând până când se lasă noaptea.
„Începi și apoi devine noapte, se întunecă și atunci te gândești ‘bine, e OK’ și apoi te uiți din nou și spui ‘Nu, nu e OK, e rău’. Apoi continui și brusc e târziu. Așa se întâmplă”, a dezvăluit Wylie.
De unde se inspiră Rose Wylie
Wylie pictează tot ce o inspiră și a pictat chiar fotbaliști celebri precum Wayne Rooney, Thierry Henry sau Ronaldinho.
„Poate fi o persoană, poate fi un animal, o floare, un film, o fotografie în ziar, orice. Un vas în bucătărie, care fierbe, știi, aburul care iese… Sunt figuri publice, e ideea greacă de a picta zeii. Oamenii știu ce privesc și pot vedea ce a făcut artistul”, a subliniat Wylie.
De asemenea, a portretizat-o pe Nicole Kidman într-o rochie cu un singur bretea, după o fotografie de la o premieră de film, și a fost inspirată de filmele lui Quentin Tarantino, inclusiv Kill Bill.
„Văd ceva ce cred că e bun. Adică, în Kill Bill, era o femeie întinsă. Uma Thurman îi tăiase brațul. Era întinsă acolo, încă – nu știu – vie sau moartă, dar brațul ei era ridicat, sângele curgea, ca într-o pictură renascentistă de fântână, așa că m-am gândit ‘grozav’.
E vizual, conexiunea cu fântânile care mi-a plăcut, nu sângele”, a completat ea.
De la desen la pânză
Picturile ei încep de obicei ca desene. Printre lucrările expuse se află „The House Next Door, Or, Jumbo Meat Cleaver”, inspirată de Henri Rousseau, o reclamă TV despre protejarea urșilor și actrița Bette Davis, pe care o iubește „pentru ochii ei speciali, cu pleoape căzute”.
Expoziția „Rose Wylie: The Picture Comes First” reunește 90 de lucrări, iar titlul reflectă filosofia artistei:
„Vreau ca oamenii să se uite la imagine, nu la scris… imaginea vine prima”.
O carieră neconvențională
Wylie a studiat la Folkestone and Dover School of Art, dar a încetat să picteze după ce s-a căsătorit și a avut copii, concentrându-se pe familie. A obținut un MA la Royal Academy în 1981, dar a început să fie remarcată abia în șaptezeci de ani, după ce a participat la expoziția Women to Watch la National Museum of Women in the Arts din Washington.
Deși a crezut că poate reuși, recunoaște că a avut momente în care s-a gândit că e imposibil. Wylie nu pictează pentru bani, dar critică inegalitățile.
„Picturile bărbaților sunt încă mult mai scumpe decât cele ale femeilor. E ceva foarte greșit… trebuie reparat”, a spus ea, conform BBC.
Și nu ezită să numească absurd faptul că a durat atât de mult până o pictoriță britanică să aibă o expoziție solo în galeriile principale ale Royal Academy:
„Obscen și istoric destul de extraordinar”.
Amintiri din război și pasiune pentru artă
Printre lucrările expuse se află și picturi despre Blitz. Rose Wylie își amintește sunetele și mirosul războiului:
„Îmi amintesc sirenele și apoi sunetul de eliberare, semnalul clar și mirosul de gaz”.
Familia ei a părăsit Londra pentru Kent în 1940, dar casa lor era pe traiectoria bombardierelor germane:
„Îmi amintesc zgomotul pentru că era destul de extraordinar așa cum vine, nu explozia, scârțâitul care se amplifica tot mai mult și te gândești ‘asta e pur și simplu imposibil, e zgomot’, și apoi vine explozia”.
Întrebată ce ar gândi copilul care era atunci despre succesul ei, a răspuns simplu:
„I-ar exploda mintea!”
