Esti aici
Femeia.ro > Lifestyle > Călătorii > Doamnele de la Mogoşoaia

Doamnele de la Mogoşoaia

Palatul Brâncovenilor este astăzi centru cultural, monument istoric şi obiectiv turistic. Asta, mai cu seamă datorită celor trei femei care au iubit şi au îngrijit locul.

După ce treci de vechi fabrici părăsite, de celebrul Doi Cocoşi, restaurant cu vechime, şi lacul Străuleşti, ajungi în Mogoşoaia. Unul dintre satele de lângă Bucureşti transformate în oraş și cartier rezidenţial, un amestec de viaţă la ţară şi progresul Capitalei reinterpretat. O alee largă duce spre unul dintre cele mai spectaculoase locuri din preajma Bucureştilor: Palatul lui Constantin Brâncoveanu, dar şi al artei contemporane.

Prima, Martha

Să amintim în ordine doamnele care au făcut din Palatul de la Mogoşoaia un fel de pasăre Phoenix. Cu o istorie destul de zbuciumată, primul exponent al singurului stil arhitectonic românesc, cel brâncovenesc, a trecut din mâna Brâncovenilor în cea a otomanilor, care au transformat o bijuterie într-un han, apoi, prin moşteniri şi alianţe matrimoniale, din nou de la Brâncoveni la Mavrocordaţi şi, în fine, la Bibeşti.

Martha Lahovary, devenită Bibescu prin căsătoria cu Grigore Bibescu, principe al României abdicat la 1848, a fost una dintre cele mai frumoase, inteligente, interesante femei ale României începutului de secol XX. Când a primit Mogoşoia, s-a apucat să-l renoveze după gustul ei, făcând, bunăoară, din vila Elchingen loc de întâlnire al celor mai importanţi artişti şi scriitori români ai momentului, ea însăşi fiind romancieră de succes în Franţa. În 1945, a fost nevoită să predea palatul şi parcul statului român, obţinând totuşi o favoare: să fie declarat monument istoric şi să fie folosit ca palat al culturii.

Martha Bibescu a reușit, prin restaurarea istorică a palatului și clădirilor adiacente, să recupereze ansamblul, Mogoşoaia fiind singurul palazzo din țara noastră care s-a păstrat în integralitatea sa.

Doina, după Martha

Doina Mândru, istoric de artă, a ieşit de curând la pensie, după ce, din 2001, s-a ocupat ca de copilul ei de Palatul Brâncovenilor. Înainte de 1989, a lucrat la Direcţia Monumentelor Istorice şi nici acum nu-şi revine după şocul din ’84-’85, când a asistat neputincioasă la demolarea mănăstirii Văcăreşti. „Câteva nopţi la rând, pe un ger cumplit, am cărat cu camioanele coloane, bucăţi de frescă, capiteluri şi le-am adăpostit, culmea, aici, la Mogoşoaia. De-aia mi-a venit ideea, pentru care mă lupt de atâţia ani, unui memorial al Văcăreştilor.“

În 2001, Doina Mândru a acceptat, ca pe o provocare, dar şi ca pe o datorie faţă de istorie, postul de director al Centrului Cultural de la Palatul Mogoşoaia. „Când am ajuns aici, m-am îngrozit un pic. Singurul loc care arăta cât de cât bine era aleea spre palat. În rest, parcul, creat de altfel după modelul de la Versailles, era tot o bălărie, lacul nu se mai vedea, iar clădirile… vai de capul lor.“

În câţiva ani, cu mână forte şi zâmbetul pe buze, Doina Mândru a transformat totul. Ca anecdotă, ca să înțelegeți cam cum a reuşit să facă din Mogoşoaia un adevărat fief al culturii contemporane, o poveste despre puştii din sat care veneau în parc la… furat. Doina Mândru a înfiinţat cursuri de desen şi arte pentru copiii din sat, care au fost cuceriţi pe deplin de acest lucru.

Mădălina, continuatoarea Doinei

Mădălina Mirea este directorul artistic de astăzi al Centrului de Artă Contemporană de la Mogoşoaia. Cu un doctorat în istoria artei, Mădălina a acceptat invitaţia Doinei Mândru, care îşi dorea un continuator la fel de dedicat și îndrăgostit de acest loc. „Am venit la Mogoșoaia pentru că eram conștientă de uriașul potențial al acestui loc, de vocația sa europeană. Pe de altă parte, doctoratul în arte vizuale nu prea te ajută în viața de zi cu zi, nu se reflectă în niciun fel în cariera profesională.

Când alegi un domeniu de nișă, îți asumi faptul că vei avea serioase dificultăți materiale și îți proiectezi așteptările și satisfacțiile în alt registru.“ Într-o continuă plimbare de la cuhnie la gheţărie, de la birou la palat, Mădălina se străduieşte să continue opera Doinei Mândru. „Ea este adevărata continuatoare a Marthei Bibescu, ea a reușit să redea Mogoșoaiei spiritul viu, care să cuprindă deopotrivă elitele intelectuale și consumatorul obișnuit al produselor culturale contemporane.

Tot așa cum, odinioară, în proximitatea Marthei Bibescu se perindau la Mogoșoaia vârfuri ale intelectualității franceze, alături de reprezentanți locali ai vieții bucureștene. M-aș bucura să pot continua munca Doinei Mândru și să reușesc să păstrez acest spirit al locului prin propunerile culturale pe care le fac.“

La Mogoșoaia, aerul vibrează de spiritul Brâncovenilor și al Marthei Bibescu. Fiecare anotimp la palat oferă un spectacol vizual ce concurează îndeaproape orice expoziție de artă plastică.

Citește și:

Delta Dunării, ținut magic

Chișinău, cealaltă Capitală

Escapadă la cascadă

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.25/25.06.2015

Autor: Irina Tudor Dumitrescu

Sursa foto: Aurelian Dumitrescu

Comments

comments

Lasă un răspuns