Networkingul este adesea prezentat ca unul dintre cele mai importante instrumente pentru avansarea profesională. Relațiile construite la locul de muncă sau în afara lui pot deschide uși către informații, oportunități și chiar salarii mai mari. Totuși, studiile arată că beneficiile acestor rețele nu sunt distribuite în mod egal. Deși femeile investesc și ele în relații profesionale, ele obțin, în medie, mai puține avantaje din networking decât bărbații.
De ce contează networkingul pentru carieră
Pentru mulți angajați, valoarea relațiilor profesionale este evidentă. Atunci când oamenii reușesc să conecteze persoane sau grupuri care nu interacționează în mod normal, accesul la informații și oportunități crește. Acest tip de conexiune este asociat cu salarii mai mari și cu promovări mai rapide.
În teoria rețelelor, procesul de conectare a unor persoane sau grupuri care nu sunt legate între ele este numit „brokerage”. Persoanele care ocupă acest rol, numite brokeri, au rețele deschise, cu multe conexiuni către oameni care nu se cunosc între ei. Tocmai această diversitate a contactelor oferă acces la informații valoroase, deoarece persoane din cercuri diferite tind să aibă cunoștințe și perspective diferite.
Specialiștii subliniază și importanța networkingului continuu. Dacă nu apar relații noi în timp, rețelele profesionale pot deveni stagnante. În schimb, persoanele aflate mai aproape de „centrul” rețelei, adică cele care au mai multe conexiuni, au un acces mai bun la informații, resurse și oportunități.
De ce femeile sunt dezavantajate în rețelele profesionale
Chiar dacă networkingul este important pentru toată lumea, genul influențează puternic structura relațiilor profesionale. Cercetările arată că femeile se confruntă cu dezavantaje atât în pozițiile pe care le ocupă în rețele, cât și în tipul de contacte pe care le au.
De exemplu, rețelele femeilor tind să includă mai puțini bărbați. Cum bărbații ocupă încă majoritatea pozițiilor de putere în organizații, acest lucru înseamnă că femeile au mai puține conexiuni la niveluri superioare. În plus, ele tind să se afle mai des la marginea rețelelor organizaționale, nu în centrul lor.
Un alt aspect este faptul că femeile sunt mai rar în rolul de broker, adică în poziția de a conecta persoane sau grupuri care nu se cunosc. În plus, rețelele lor sunt adesea descrise drept mai lipicioase, ceea ce înseamnă că relațiile vechi sunt mai puțin probabil să fie înlocuite cu unele noi.
Aceste diferențe contează. Relațiile noi aduc informații proaspete și oportunități, iar lipsa lor poate limita accesul la resurse profesionale. În consecință, femeile tind să obțină beneficii mai mici din pozițiile pe care le ocupă în rețelele lor. Chiar și atunci când sunt brokeri, ele nu primesc aceleași avantaje care pot duce la promovări rapide, așa cum se întâmplă adesea în cazul bărbaților.
Rădăcina problemei
Explicațiile pentru aceste diferențe sunt multiple. În primul rând, femeile poartă, în multe cazuri, o povară mai mare a muncii domestice neplătite în cuplurile heterosexuale, fenomen numit „a doua tură”. Această responsabilitate suplimentară reduce timpul disponibil pentru construirea și menținerea relațiilor profesionale. Situația este și mai dificilă pentru mame sau pentru femeile care îngrijesc rude adulte.
În al doilea rând, stereotipurile despre bărbați și femei influențează modul în care funcționează rețelele profesionale. Bărbații sunt adesea percepuți ca fiind „asertivi”, iar femeile ca fiind „orientate spre comunitate”. În acest context, femeile care ocupă poziții puternice în rețele pot fi privite ca fiind în afara rolului social așteptat, ceea ce poate genera reacții negative. Din același motiv, bărbații sunt uneori considerați parteneri de networking mai legitimi sau mai utili.
Această presiune poate genera și fenomenul numit „stereotype threat”, adică teama de a confirma un stereotip negativ despre grupul din care faci parte. Femeile aflate în roluri de intermediere în rețele pot deveni mai sensibile la modul în care sunt percepute, ceea ce le poate influența comportamentul profesional.
La aceste dificultăți se adaugă și homofilia, tendința oamenilor de a forma relații cu persoane asemănătoare lor. În organizațiile dominate de bărbați, acest mecanism poate duce la rețele mai puternice între bărbați și la excluderea indirectă a femeilor din cercurile influente.
Strategii prin care femeile pot depăși aceste bariere
Chiar dacă există obstacole, cercetările arată că anumite strategii pot crește șansele de succes. Femeile care reușesc să avanseze profesional tind să mențină un nucleu stabil de contacte, dar în același timp își actualizează constant rețeaua profesională. Această „rotație” a relațiilor ajută la menținerea unor conexiuni relevante și la accesul la informații noi.
De asemenea, cele mai de succes femei nu se bazează exclusiv pe sprijin social în rețelele lor profesionale. Ele caută și sprijin strategic, cum ar fi recomandări, introduceri către persoane influente sau acces la informații importante.
Ce pot face organizațiile
Problema nu este însă doar responsabilitatea individuală a femeilor. Multe dintre aceste strategii presupun eforturi suplimentare pentru a naviga într-un sistem profesional care nu a fost construit cu ele în minte.
De aceea, specialiștii spun că și angajatorii pot juca un rol important. De exemplu, companiile pot structura echipe sau comitete astfel încât să existe mai multe oportunități de interacțiune între femei și bărbați aflați în poziții de conducere.
Organizațiile pot, de asemenea, să analizeze rețelele sociale interne pentru a identifica zonele în care apar excluderi sau dezavantaje și să ofere formare pentru lideri și manageri în privința acestor dinamici.
