Îi tratăm de multe ori cu indiferenţă, însă o durere de dinţi e capabilă să ne scoată din funcţiune. Intensă, puternică, aproape insuportabilă, ne face conştienţi de importanţa sănătăţii danturii. Dar se poate şi fără durere!
Dinţii joacă un rol extrem de important în viaţa noastră. Ne ajută să mestecăm alimentele şi, astfel, să le digerăm uşor, să vorbim, pronunţia fiind influenţată de poziţia dinţilor sau de absenţa lor, şi, nu în ultimul rând, au rol estetic, susţinând structura facială şi contribuind la fizionomia feţei. Cu toţii ne spălăm pe dinţi, unii mai mult, alţii mai precar, dar nu toţi ştim cum e corect şi asta se răsfrânge asupra sănătății dinţilor şi a întregului organism.
O infecţie la măsea de care nu ştiai te poate face să crezi că ai o suferinţă a urechii sau ceva grav la cap pentru că durerea radiază şi te păcăleşte. Smalţul este intens mineralizat şi orice carenţă de minerale se reflectă şi asupra dinţilor. Periuţele şi pastele de dinţi nu se aleg la întâmplare, iar cariile netratate au consecinţe mult mai grave decât durerea. Pentru a ne menține dinţii puternici şi frumoşi şi pentru a evita suferinţele, i-am invitat pe dr. Manuela Lupaşcu, medic stomatolog la clinica LLL Dental, şi dr. Remus Stratulat, medic stomatolog, expert în estetică dentară în cadrul Clinicii Dental One, să ne vorbească despre cele mai importante şi banale lucruri pe care trebuie să le ştim despre dinţi.
Detartraj de două ori pe an
Chiar şi în cazul unei igiene orale foarte riguroase, care presupune un periaj corect – efectuat cel puţin dimineaţa şi seara –, folosirea aţei dentare şi a apei de gură, tartrul este o problemă cu care ne confruntăm cu toţii. El se formează în timp, prin mineralizarea plăcii bacteriene cu sărurile prezente în salivă. Se poate depune pe dinţi, plombe, punţi dentare, implanturi, aparate ortodontice. Odată apărut, tartrul nu poate fi îndepărtat acasă prin periaj! Pe termen scurt, tartrul determină apariţia halenei, însă pe termen lung, prezenţa lui duce la instalarea bolilor parodontale, care se soldează cu pierderea dinţilor. Din acest motiv medicii recomandă o dată la şase luni detartrajul. Cel efectuat cu ultrasunete este completat de air flow (jet de aer, apă şi bicarbonat de sodiu) şi de periaj profesional.
„Cu atât mai mult trebuie să respectăm această rutină atunci când dantura include implanturi sau lucrări protetice“, ne spune dr. Manuela Lupaşcu.
Special pentru fumători
Fumătorii chiar ar trebui să-şi îndepărteze tartrul mai repede de şase luni, pentru că fumul de ţigară duce la depunerea tartrului mai devreme şi mai consistent decât la nefumători.
Controlul se face de două ori pe an
Toţi medicii pun accentul pe prevenţie, mult mai puţin dureroasă şi costisitoare decât tratamentele dentare. De aceea, ne recomandă controale de rutină de două ori pe an pentru a se depista la timp apariţia cariilor sau a altor probleme. „La Clinica LLL Dental, oferim gratuit două controale pe an, pentru a ne încuraja pacienţii să-şi verifice starea danturii cu rigurozitate“, spune dr. Manuela Lupaşcu.
Schimbă periuţa la trei luni!
Studiile arată că, după trei luni de folosire, capacitatea periuţei de dinţi de a îndepărta placa bacteriană de pe dinţi şi gingii se reduce faţă de o periuţă de dinţi nouă. Perii se tocesc şi nu mai ajung în locurile greu accesibile. La maximum trei luni sau mai repede, dacă perii sunt tociţi sau deformaţi, periuţa trebuie înlocuită.
„Periuţa trebuie schimbată şi după o răceală, gripă, o infecţie la nivelul cavităţii bucale sau o durere în gât. Microbii pot rămâne între peri şi duce la reinfectare. Chiar și în absenţa bolii, diferite ciuperci şi bacterii se înmulţesc în periuţă, iar acesta este un alt motiv pentru schimbarea periuţei în mod regulat“, precizează dr. Manuela Lupaşcu.
Cum se face periajul corect
Se recomandă periajul de cel puţin două ori pe zi pentru îndepărtarea resturilor alimentare şi a plăcii bacteriene. Dacă vrei să fii mai catolic decât papa, poţi folosi două periuţe de dinţi: una dimineaţa şi alta seara. Medicii spun că există câteva reguli de periaj care ar trebui respectate de fiecare dată, pentru că asigură o curăţare eficientă a danturii:
- Nu umezi periuţa cu apă înainte de începerea periajului.
- Perie separat dinţii de sus şi de jos, aplicând periuţa la un unghi de 45 de grade pe suprafaţa dinţilor, cu mişcări dinspre gingie spre vârful dinţilor.
- Curăţă suprafaţa molarilor şi premolarilor (măselelor), cei cu care mestecăm, prin mişcări de du-te-vino şi circulare.
- După fiecare periaj, clăteşte foarte bine periuţa de dinţi pentru a îndepărta urmele de pastă, apoi scutur-o energic pentru a favoriza uscarea cât mai rapidă a perilor.
- Păstrează periuţa într-un mediu aerisit, în poziţie verticală şi la distanţă de alte periuţe.
„Dacă se foloseşte o periuţă de dinţi electrică, recomand și păstrarea periuţei manuale, pentru că există zone ale danturii unde periuţa electrică nu pătrunde. Cele două tipuri de periaj ar trebui să fie complementare. Folosiţi timerul periuţelor electrice pentru a curăţa câte două minute fiecare arcadă“, spune dr. Manuela Lupaşcu.
Aţa dentară, mereu la-ndemână
În completarea periajului sau în locul lui (când nu eşti acasă), poţi folosi aţa dentară după fiecare masă şi oriunde, pentru că nu necesită apă. Într-un minut, poţi îndepărta resturile dintre dinţi şi bacteriile se vor înmulţi mai puţin. Medicii recomandă şi apa de gură cu clorhexidină, pentru a menţine cavitatea bucală curată şi sănătoasă cât mai mult timp după periaj.
Cum alegem pasta de dinţi
Pasta de dinţi cu fluor este esenţială în prevenirea cariilor şi în tratarea hipersensibilităţii dinţilor. Totuşi, cercetările din ultimii ani au scos la iveală efecte nocive ale excesului de fluor asupra organismului. Prin urmare, pasta de dinţi n-ar trebui înghiţită în timpul spălării, ci scuipată.
Pentru cei care au probleme gingivale, există în farmacii paste de dinţi cu extracte din plante care au efect benefic asupra acestor probleme. Pastele de dinţi care promit albirea nu fac minuni, ele deschid nuanţa dinţilor, dar numai cu un ton. Albirea se face doar în cabinet sau cu soluţii speciale.
Ce riscăm dacă avem dinţi lipsă
În primul rând, este afectată masticaţia, iar în timp, apar efecte ireversibile: modificarea osului în zona golului şi schimbarea fizionomiei. Primii dinţi pierduţi sunt, de obicei, cei care apar primii în dantura permanentă, respectiv molarii. Dinţii din faţă vor fi tot mai supuşi presiunii şi împinşi în faţă. Prin urmare, lipsa măselelor se traduce prin schimbarea fizionomiei, dar şi a pronunţiei, pentru că limba va interacţiona altfel cu o dantură cu goluri.
„Un dinte funcţional stimulează mereu osul prin mişcările de interacţiune pe care le are cu restul danturii de-a lungul unei zile; astfel, osul se remodelează şi se reconstruieşte continuu. În primul an de la pierderea dintelui, osul îşi reduce lăţimea cu 25%, iar în următorii ani, va scădea cu patru milimetri în înălţime. Cu timpul, se pierde ţesutul gingival, iar osul maxilarului va începe să se resoarbă. Distanţa dintre nas şi bărbie se va micşora, bărbia se va „rula“ înspre înainte şi în sus, iar obrajii se vor scobi înăuntru“, atrage atenţia dr. Manuela Lupaşcu.
Sunt nocive plombele negre?
Plombele din amalgam nu sunt dăunătoare, ci doar inestetice, spun medicii. Ele conţin o cantitate foarte mică de mercur şi de aceea s-ar pune problema să fie periculoase, însă conţin şi argint, element care are un efect bacteriostatic.
Duşmanii dinţilor
Pe lângă igiena deficitară şi netratarea cariilor şi a problemelor gingivale, carenţa de minerale, vitamine şi nutrienţi din organism poate afecta sănătatea dinţilor. Diabetul presupune o glicemie mare, cu insulină mică şi duce la scăderea imunităţii, inclusiv la nivelul cavităţii bucale. Dulciurile şi băuturile acidulate, mai ales cele cu zahăr adăugat, dar şi alimentele moi care rămân între dinți, cum ar fi piureurile, pun în pericol dinţii. „În timpul sarcinii, apare demineralizarea dentiţiei, iar controlul preventiv poate evita problemele în timpul sarcinii. Un control este indicat chiar înainte de sarcină, dacă acest lucru este posibil. Fumatul afectează mucoasa, gingia și, indirect, dinții“, spune dr. Remus Stratulat.
Sucurile şi periajul nu fac casă bună
Deşi medicii ne recomandă periajul după fiecare masă, există cazuri în care nu-l recomandă, cum ar fi după consumul de sucuri acide – doar clătirea cu apă e recomandată. Explicaţia? Aciditatea sucului atacă dinţii, iar periajul este şi el abraziv; prin urmare, am agresa de două ori dinţii. „Nu trebuie să ne spălăm după fiecare masă decât dacă purtăm aparat ortodontic. Nu trebuie să exagerăm cu spălatul, pentru că organismul are sistemele lui de curăţare şi protecţie“, precizează dr. Remus Stratulat.
Albirea e bună sau rea?
Medicii recomandă albirea dinţilor celor care au dentiţia definitivă, după 18 ani, dar nu celor care au o sensibilitate dentară sau carii. Albirea dentară nu afectează dinţii dacă este făcută corespunzător, ceea ce înseamnă alegerea unui gel cu o concentraţie optimă de peroxid, în funcţie de nevoia pacientului. Înainte de aplicarea gelului de albire, se tratează dinţii care prezintă afecţiuni. „Se recomandă chiar şi persoanelor cu boală parodontală, izolând foarte bine gingia pe perioada tratamentului pentru albire, însă lucrările protetice nu se albesc“, precizează dr. Remus Stratulat.
Ce periuţă alegem: moale, medie, tare?
Mai toţi medicii recomandă periuţa moale, din păr natural dacă se poate. Atunci când sunt prezente bolile parodontale, gingivita sau în urma unor intervenţii chirurgicale (extracţii, inserare implanturi), avem nevoie de periuţe ultramoi sau de cele chirurgicale. Niciodată nu folosi periuţe prea dure, pentru că agresezi atât dinţii, cât şi gingia!
O carie netratată duce la pierderea dintelui
Cariile avansează şi, atunci când ajung la nerv, apare durerea. Scoaterea nervului duce la fragilizarea dintelui, care în timp se poate sparge, iar uneori se ajunge la pierderea lui. Din aceste motive, e bine să mergi la control preventiv şi să tratezi cariile înainte să apară durerea.
„Cu fiecare dinte pierdut, ajung să sufere şi ceilalţi dinţi, care trebuie să compenseze lipsa acestuia; aceștia, fiind suprasolicitaţi, cedează în timp. Mestecarea alimentelor nu se mai face corespunzător, apar probleme ale stomacului şi ale articulaţiei temporo-mandibulare, care din cauza suprasolicitării poate da dureri şi disconfort.
Implant sau proteză?
Medicii recomandă implantul şi susţin această alegere prin avantajele pe care le aduce el faţă de proteză. Implantul are ca avantaj păstrarea suportului osos şi o stabilitate bună a lucrării protetice. Protezele mobile însă determină resorbţia osoasă şi necesită ajustări repetate. Nici punţile dentare nu sunt mai bune: după ce trebuie sacrificaţi doi dinţi vecini, resturile de mâncare se pot cuibări sub lucrare. „Masticaţia este mai grea şi insuficientă cu o lucrare care se mişcă, iar proteza parţial fixă sau chiar totală este ultima soluţie, care este propusă când pacientul nu poate avea o intervenţie cu implanturi dentare“, punctează dr. Remus Stratulat.
Aparat dentar la orice vârstă
Nu există limită de vârstă pentru montarea aparatului dentar, iar astăzi, tot mai mulţi adulţi aleg să-şi îndrepte dantura. Însă aparatul dentar nu are numai funcţie estetică, aşa cum ai fi tentată să crezi: el schimbă, mai bine spus corectează modul în care articulaţia va funcţiona şi felul cum vei muşca, adică mult mai corect. Sunt şi aparate dentare invizibile, însă nu sunt potrivite pentru toată lumea, unii au nevoie de cel clasic din metal. Nu este ieftin şi trebuie purtat între un an şi jumătate şi doi ani.
Ştiai?
- Dreptacii mestecă mâncarea mai mult pe partea dreaptă, iar stângacii invers.
- Primele periuţe de dinţi au fost inventate de chinezi, în jurul anului 1500, şi erau făcute din păr de cal, iar prima periuţă electrică a fost folosită întâia dată în anul 1939.
- 50% din bacteriile din cavitatea bucală se găsesc pe limbă, iar restul – pe dinţi şi gingie.
Citește și:
Articol preluat din ediția de iulie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Luminița Tăbăran
Foto: Guliver/Thinkstock