Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Dieta si fitness > Cel mai sanatos stil de viata

Cel mai sanatos stil de viata

stil de viata

Dacă vrei să-ţi obişnuieşti copilul cu o hrană sănătoasă, uită expresiile: mănâncă tot din farfurie, ia cu pâine, mamă, ca să-ţi ţină de foame!

Deși pare o utopie, cu puţină bunăvoinţă şi mult bun-simţ, ne putem apropia de acest deziderat. Măcar cât ţine de noi, pentru că viaţa nu ne aparţine chiar în totalitate.

Înainte de toate, ar trebui să stabilim împreună ce este un stil de viaţă sănătos: ne menţine în formă, nu lasă bolile să ne scurteze zilele şi ne ajută să fim mulţumiţi. Din fericire, toţi suntem unici, nu semănăm în nici un fel unul cu celălalt. Prin urmare, ce pentru mine ar fi un stil de viaţă sănătos ar putea fi un dezastru pentru o femeie din Africa sau una din Laponia. Aşadar, ne vom referi la ce ni se potriveşte aici, în zona temperată, şi doar în linii generale, de bun-simţ, pentru că tot l-am pomenit chiar la începutul articolului.

Rutina, mama sănătăţii

Încă de pe vremea când citeai despre ce îi face bine sau rău bebeluşului tău, ai aflat despre rutină, foarte importantă în buna dezvoltare a copilului. Iar dacă atunci când suntem mititei asta ne ajută să fim sănătoşi, de ce la maturitate să ni se pară rutina atât de neplăcută? Că doar nu e vorba de amor, ci de un organism sănătos. Prin urmare, cel mai important indicator pentru un stil de viaţă sănătos este rutina – să ai un orar al meselor şi activităţilor bine stabilit, să nu iei micul dejun la 4 după-amiaza şi cina la 3 dimineaţa, să încerci să mănânci la aceleaşi ore şi să iei acelaşi număr de mese în fiecare zi.

Echilibrul e totul

Am chemat în ajutor un specialist, pentru a înţelege mai bine cum stăm, pe Simona Tivadar, medic primar cu specializare în diabet, nutriţie şi boli metabolice, duşman declarat al extremelor în materie de alimentaţie. Obişnuită cu tot felul de întrebări şi pretexte în amânarea deciziilor privind schimbarea stilului de viaţă, Simona Tivadar are o definiţie scurtă şi la obiect: un stil de viaţă sănătos înseamnă sfânta cale de mijloc. Echilibru în tot ce faci, în felul cum te hrăneşti şi în care trăieşti. Şi, mai spune ea, nu există o reţetă universal valabilă și tocmai de aceea nici dietele cu nume celebre sau mai puţin cunoscute nu au acelaşi efect pentru toată lumea. Ce înseamnă acest echilibru? Să combini proteinele (carne, ouă, lactate) cu glucidele (carbohidraţi – cereale sau leguminoase) şi fibrele, vitaminele şi mineralele din zarzavaturi şi legume sau fructe. Astea trebuie să fie în farfuria ta în proporţia deja cunoscută: un sfert proteine, un sfert carbohidraţi, restul legume.

Combustibilul organismului

Este glucoza. Clar, demonstrat, de nimeni contestat. Mecanismul este următorul: mănânci, apoi ficatul prepară glucoza, care se transformă în energia necesară funcţionării organismului pentru 4-5 ore. După care mănânci din nou, iar glucoză, energie şi tot aşa. Acesta este motivul pentru care nu ar trebui să mănânci atât de consistent seara, fiindcă se presupune că nu mai ai nevoie de atât de multă energie pentru somn. Mai mult, dacă ești sedentară, nu trebuie să combini prea des glucide cu lipide (pâine cu unt, de pildă). Iar dacă eşti copil în creştere sau sportiv ori pur şi simplu o femeie căreia îi place sportul şi aleargă dimineaţa, atunci asta nu e o problemă. Grăsimile suplimentare, fie vegetale sau animale, nu sunt bune decât dacă e frig sau desfășori activităţi fizice solicitante. Iar pentru că a venit vorba de activitate fizică…

Mişcare şi iar mişcare!

Stai, nu intra în panică, nu trebuie să te transformi în sportiv de performanţă doar pentru a mânca civilizat într-o zi! E musai doar să mergi zilnic măcar 30 de minute pe jos în ritm alert. Şi vei putea mânca pâine, dar numai până la prânz, o friptură cu cartofi prăjiţi – e adevărat, un pumn de cartofi prăjiţi şi neapărat cu salată verde sau varză crudă alături. Şi mai e ceva: pe măsură ce înaintează în vârstă, ca să nu spunem că îmbătrâneşte, organismul îşi modifică metabolismul (sună aproape ca o poezie, dar aşa e). E leneş și face mai multe depozite. De aceea, după 45 de ani, o femeie trebuie să fie un pic mai atentă: la micul dejun, să nu mai mănânce pâine cu unt şi dulceaţă zilnic, ci doar o dată pe lună. Ba chiar şi untul să fie consumat rar – sunt bune mai degrabă 1-2 felii de pâine unsă cu o cremă de brânză sau/şi şuncă slabă. La prânz, să nu consume pâine, iar seara, nu mult de o bucată de peşte.

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.36/2014
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: © underdogstudios – Fotolia

 


Lasă un răspuns

Sus