Esti aici
Femeia.ro > Sănătate > Interviu cu Mirela Nemțanu, CEO Hospice Casa Speranței

Interviu cu Mirela Nemțanu, CEO Hospice Casa Speranței

Hospice Casa Sperantei

În ultimele luni, un număr impresionant de bolnavi s-au văzut îndepărtați și s-au perceput alungați din sistemul public de sănătate. Din ce în ce mai multe spitale le întorc acum din nou spatele, declarând că se dedică pandemiei. Mulți bolnavi cronici au intrat în „conservare“ repliindu-se și izolându-se acasă, sperând numai să-și găsească medicația de bază și să stea la adăpost până se termină urgia. Unii nu au însă acest lux și acest timp. Bolnavii de cancer nu au timp să aștepte – iar ce s-a întâmplat de curând cu actorul Vladimir Găitan o demonstrează din plin.

Cum se vede teama generalizată acum de boală și de moarte din perspectiva Fundației HOSPICE Casei Speranței, unde boala și moartea au fost dintotdeauna certitudini, iar diferența a făcut-o mereu factorul „cum“? Aflăm stând de vorbă cu Mirela Nemțanu, CEO la HOSPICE Casa Speranței.

Dintotdeauna bolnavii care veneau la voi știau că vindecarea nu mai este posibilă, iar speranțele lor se leagau de felul uman în care-și petreceau anii, lunile sau chiar zilele până ce avea să se întâmple ireparabilul. Odată cu pandemia vedem însă din ce în ce mai mulți care speră să scape abandonând pe drum tocmai umanitatea. Cum au fost lunile astea pentru voi și cum se vede de la voi obsesia pentru boală care domină acum discursul public?

Bolnavii de cancer au primit două lovituri în pandemie: o dată din cauza COVID, apoi pentru că au avut cu greu acces la îngrijirea de care au urgent nevoie.  Noul coronavirus ne-a schimbat tuturor viețile și a afectat întreaga societate, însă în același timp a schimbat radical activitatea spitalelor care nu tratează Covid-19, iar pentru pacienții oncologici povara unei boli incurabile a fost și mai grea.

De aceea, bolnavii de cancer sunt printre cei mai afectați în pandemie. Diagnosticul întârzie, iar îngrijirea de care au nevoie este amânată sau chiar anulată. Bolnavii incurabili au devenit, “ceilalți”, pacienții despre care se vorbește mai puțin, pentru care se donează mai puțin, care sunt ajutați mai puțin.

Pacienții incurabili au nevoie de noi, mai mult ca oricând. Listele de așteptare sunt cumplit de lungi. Cererea era uriașă și înainte – există peste jumătate de milion de pacienți oncologici în evidența medicilor de familie – însă în pandemie solicitările au crescut dramatic. Doar în lunile de criză, am reușit să îngrijim 4.000 de pacienți  Echipele noastre medicale au făcut 4.371 de vizite la domiciliu, 2,268 de consulații în ambulatoriu și încă 8.865 de consultații la distanță, terapeuții noștri au fost alături de pacienți cu 1.933 de sedințe de consiliere psihologică, iar asistenții sociali au făcut 3.360 de intervenții. Însumat, pentru toți pacienții HOSPICE din cele două spitale din București și Brașov, au fost 7.583 de zile de spitalizare. Ca să putem rămânem în continuare alături de pacienții noștri, avem nevoie de sprijin.

Dată fiind natura maladiilor cu care vă confruntați, ați avut întodeauna măsuri de siguranță foarte stricte. Cum s-au schimbat ele acum?

Siguranța pacienților noștri a fost întotdeauna o prioritate. La nivelul ambelor noastre spitale, HOSPICE București și HOSPICE Brașov, s-au implementat protocoale noi, proceduri și fluxuri de triaj, izolare, protecție – în conformitate cu indicațiile DSP și specificul activității noastre.

O altă măsură este aceea că a trebuit să limităm accesul familiilor, a aparținătorilor – a celor care nu își mai pot vizita acum persoană dragă, în, poate, cele mai dificile momente ale lor și poate în ultimele momente. Aceasta este o măsură necesară, impusă legal. Colegii mei de pe secții încearcă să compenseze lipsa asta pe cât posibil – prin asigurarea conversațiilor telefonice cu familia, pe WhatsApp, cum se poate.

Odată cu închiderea porților spitalelor ați avut o cerere mai mare de servicii paliative? Internări sau la domiciliu? V-ați întâlnit cu cazuri mai dramatice decât de obicei?

Așa cum povesteam, solicitările au crescut dramatic, la fel și gravitatea cazurilor. În anumite cazuri, situația este dramatică.

Am primit la HOSPICE strigăte disperate de ajutor de la oameni care au fost pur și simplu trimiși acasă, fără niciun fel de sprijin, fără niciun plan. Mame disperate de neputință, care au fost trimise acasă și nu știu cum să calmeze chinul copilului terminal, tineri pur și simplu abandonați de sistemul public în chinuri cumplite, care depășesc orice imaginație, orice spirit de conservare, o suferință cum nu ar trebui să existe. Și este vorba aici deopotrivă și de suferința familiei, pentru că durerile groaznice prin care a trecut au lăsat în urmă o familie traumatizată.

Povestește-mi puțin de acest fenomen îngrijorător al scăderii donațiilor. În condițiile în care ați fost una dintre puținele unități medicale cu foc continuu, care nu s-a închis nicio clipă pentru nimeni, cum se face că ați întâmpinat dificultăți de finanțare? Crezi că a fost dificil de înțeles situația voastră? Este covidul mai înspăimântător decât cancerul? Sau doar mai vizibil în media?

Pandemia și efectele sale ne-au pus pe toți în fața unei noi realități. Pericolul este real și HOSPICE a încercat să implice și să îi ajute pe cei care luptă cu noul virus: am încercat să ajutăm la degrevarea spitalelor de stat de pacienții oncologici, am oferit cazare în spațiile noastre pentru medicii care tratează pacienții de Covid-19. Dar cancerul există în continuare, nu ține cont de context și copiii și adulții cu boli incurabile au nevoie de noi., au nevoie să #facemloc și pentru ei.

Toate serviciile noastre sunt gratuite pentru pacienți și familiile lor (și vorbim de servicii scumpe, medicale) și se bazează pe donațiile primite de la sponsorii noștri. Iar mediul de business din România trece prin momente grele și asta se resimte într-o scădere alarmantă a donațiilor îndreptate către noi, am avut luni în care donațiile au scăzut cu până la 90%.

Mirela Nemțanu și Roxana Melnicu

La cine ați găsit cel mai bun sprijin de-a lungul tuturor acestor luni?

Comunitatea s-a implicat, au fost situații impresionante, când au venit la recepție oameni care treceau ei înșiși printr-o situație financiară delicată și au lăsat o parte din pensie în cutia de donații. Sponsorii, mediul de business s-a implicat în măsura posibilităților. Acum, de exemplu, avem în desfășurare cea mai importantă campanie de strângere de fonduri pentru HOSPICE. Până la finalul anului, companiile pot să utilizeze facilitatea fiscală care permite direcționarea până la 20% a impozitului pe profit/venit datorat statului către fundația HOSPICE Casa Speranței.

Procedura nu presupune costuri suplimentare pentru companii și e foarte simplă: conform legislației în vigoare, se completează un contract de sponsorizare și, astfel, taxele care ajungeau oricum la stat au acum o destinație concretă: ajutor și îngrijire pentru bolnavii de cancer. Mai multe informații sunt disponibile pe https://www.hospice.ro/20hospice/.

În ciuda pandemiei, ați reușit să filmați anul acesta mult-așteptatul Copacul Dorințelor. Povestește-mi despre acest film!

Proiectul caritabil „Copacul dorințelor: Amintiri din copilărie“,  este o premieră pentru industria cinematografică din România, primul lungmetraj caritabil de la noi. Filmările, desi amânate de actualul context, s-au încheiat în această toamnă.

Încasările se vor îndrepta în totalitate către Fundația HOSPICE Casa Speranței și către îngrijirea gratuită a pacienților care înfruntă un dagnostic incurabil, de aceea acest proiect este mai mult decât un film, este o metoda inedită de strângere de fonduri.

Scenariul filmului este scris de Mihai Mănescu (manager comunicare & brand Fundația HOSPICE Casa Speranței), Andrei Huţuleac şi Matei Dima (co-scenarist, producător și actor), care se implică pro bono în acest proiect. Filmul în regia lui Andrei Huțuleac are ca punct de plecare poveștile adevărate ale mai multor copii pacienți ai fundației. Deși inspirat dintr-o realitate dureroasă, lungmetrajul își propune să transmită un mesaj despre speranță, fiind totodată o incursiune în lumea fantastică a uneia dintre cele mai importante opere literare pentru copii, „Amintiri din copilărie“ a lui Ion Creangă.

Din distribuție mai fac parte Maya Prediger, Teodor Corban, Matei Dima (BRomania), Cosmin Nedelcu (Micutzu), Corneliu Ulici, Ada Condeescu și alții.

Misiunea filmului este aceea de a transforma un subiect dificil şi delicat într-un film care poate fi vizionat de toţi membrii unei familii, indiferent de vârstă, fiind totodată o metaforă pentru speranţă şi iubire și este încă o dovadă în plus că HOSPICE suntem toți. Până când filmul va apărea pe marele ecran, invităm și alți parteneri să se alăture acestui proiect, pentru că împreună putem face diferența cu adevărat pentru copiii și adulții afectați de o boală incurabilă.

Știu că la începutul pandemiei ați deschis porțile hotelului de pe lângă centrul din Brașov pentru a-i adăposti pe medicii din linia întâi din spitalele COVID din localitate? Ați fost întâmpinați și voi cu gesturi asemănătoare de solidaritate?

Așa este. În Brașov avem două sedii – spitalul nostru și încă un sediu, unde desfășurăm activități de educație specializată. Acest al doilea sediu are și camere de cazare (pe care le punem la dispozitie medicilor sau personalului clinic care vin la noi la cursuri de formare). Se numește Centrul de Studii Paliative Prințesa Diana, pentru că însăși prințesa a fost una din primele donatoare pentru construcția acestei clădiri.

În perioada pandemiei, am pus la dispoziția personalului medical din spitalele COVID din localitate aceste spații de cazare.

Și am facut asta pentru că la HOSPICE Casa Speranței am învățat, de-a lungul istoriei de 28 de ani, că împreună suntem mai puternici. Am depășit situații critice doar cu sprijinul și implicarea comunității și nu doar o singură dată am primit ajutor de la cei care aveau ei înșiși nevoie de ajutor. Știm că medicii, asistentele, infirmierele și întreg personalul clinic nu pot avea grijă de pacienți decât dacă sunt în siguranță. Acum, mai mult ca oricând, este important să fim solidari, să ne ajutăm unii pe alții și să avem grijă atât de cei mai vulnerabili dintre noi, dar în egală măsură de cei care pot salva vieți.

Gesturile de solidaritate le întâlnim în fiecare zi și au diferite forme: voluntarii care se implică necondiționat, cei care donează sau ne sponsorizează și ne ajută să ținem porțile deschise, cei care ne ajută și care cred că mai sunt atât de multe de făcut după aflarea unui diagnostic greu. HOSPICE chiar suntem toți!

În această lume a ușilor care se închid și  a ferestrelor care se zidesc, voi țineți poarta deschisă pentru cei care vă caută. Ce mesaj ai pentru ei? Dar pentru cititorii care ar vrea să-și manifeste solidaritatea față de voi și pacienții voștri?

Le suntem recunoscători și le mulțumim tuturor celor care vor să facă bine. Îi rugăm pe reprezentanții companiilor să facă loc și pentru ei, pentru pacienții oncologici. Până la finalul anului, companiile pot să utilizeze facilitatea fiscală care permite direcționarea până la 20% a impozitului pe profit/venit datorat statului către fundația HOSPICE Casa Speranței. Procedura nu presupune costuri suplimentare pentru companii, conform legislației în vigoare, se completează un contract de sponsorizare și, astfel, taxele care ajungeau oricum la stat au acum o destinație concretă: ajutor și îngrijire pentru bolnavii de cancer. Detalii pe https://www.hospice.ro/20hospice/.

700 de lei, de exemplu, asigură o zi de internare pentru un pacient incurabil. 130 de lei înseamnă o intervenție în policlinicile HOSPICE. Sau 225 de lei acoperă costul unei vizite la domiciliu a specialistilor HOSPICE. Medic, asistentă, terapeut, asistent social merg acasă și oferă unui pacient toată îngrijirea de care are nevoie în cel mai greu moment al vieții sale. Poți dona orice sumă, iar gestul tău va face cu adevărat diferența pentru un pacient care trece prin cel mai greu moment al vieții sale.  Poți să donezi cât vrei pe https://www.hospice.ro/doneaza/, direct pe Facebook https://bit.ly/FacemLOC sau să trimiți un SMS la 8864 cu textul TIMP (4 euro pe lună), iar gestul tău va face cu adevărat diferența pentru un pacient care trece prin cel mai greu moment al vieții sale.

Le poți povesti cunoscuților despre campania #Facemloc și pentru ei, poți să îi trimiți un mail șefului, să îi amintești de facilitatea fiscală de 20% și că poate să facă bine fără niciun cost plătit de companie, ne poți urmări pe conturile noastre de social media și poți povesti mai departe despre câtă nevoie au pacienții cu cancer de noi. Acum, mai mult poate ca oricând.

 

Interviu realizat de Roxana Melnicu

Comments

comments

Lasă un răspuns